Reprezentanții Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual susțin că deși sunt informații pertinente despre nereguli în funcționarea autorităților care trebuie să se pronunțe asupra legalității referendumului, anchetatorii au ales „subiecții de referință” tot dintre polițiști.
Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) arată într-un comunicat de presă remis, joi, agenției MEDIAFAX, că protestează față de învinovățirile aduse unor reprezentanți ai Poliției în legătură cu listele electorale permanente folosite la referendumul din 29 iulie.
„Urmărim, cu indignare, toate încercările oficiale de umbrire a faptului că autoritățile administrative și grupările politice sunt acelea care pot sorta și exploata electoral – ori în orice alt scop – datele de evidență a persoanelor”, susțin reprezentanții SNPPC.
Totodată, SNPPC atrage atenția că, deși se acumulează „informații surprinzătoare și pertinente despre nereguli inacceptabile” în funcționarea autorităților care trebuie să se pronunțe asupra legalității referendumului, „organele de cercetare penală și-au ales subiecții de referință tot dintre polițiști”.
„Din aceste motive, liderii teritoriali ai celor peste 50.000 de membri SNPPC cer, de urgență, să se stabilească mai întâi responsabilitățile încălcate la nivelul administrațiilor locale, al autorității electorale centrale, al celei de arbitraj și abia apoi, în baza unor concluzii semnificative și transparente, să se înceapă cercetări pentru incriminarea polițiștilor, de orice rang ar fi aceștia”, mai arată reprezentanții SNPPC.
Aceștia precizează că solicitările nu reprezintă imixtiune în activitatea autorităților, ci „revendicări exprimate absolut democratic”, pornite din informațiile publice existente și din „realitatea îndelungată a abuzurilor și discriminărilor suportate de polițiști în relațiile de muncă din ultimii ani”.
Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) s-a sesizat cu privire la o comunicare suplimentară făcută de șeful Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, Constantin Manoloiu, care a fost trimisă de Ministerul Administrației și Internelor Curții Constituționale și în care spunea că nu-și poate asuma cifra alegătorilor, după ce informase CC că aceasta este de peste 18,2 milioane.
Procurorii îi cercetează pentru abuz în serviciu contra intereselor publice pe chestorul de poliție Constantin Manoloiu și secretarul de stat Nicolae Căbulea, șeful Departamentului Ordine și Siguranță Publică din MAI.
Ioan Nicolae Căbulea ar fi dispus în 1 august ca șeful Direcției pentru Evidența Persoanelor să întocmească actul oficial conform căruia MAI nu-și poate „asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”. De asemenea, în 2 august, Căbulea a semnat adresa oficială către Curtea Constituțională prin care a transmis înscrisul menționat, „care a fost întocmit din dispoziția sa, prin încălcarea legislației în materie”, potrivit procurorilor.
Prin comunicarea din 2 august, chestorul Constantin Manoloiu „a urmărit să invalideze listele electorale permanente actualizate și comunicate, privind numărul de cetățeni cu drept de vot, încălcând cadrul legislativ aplicabil în materia referendumului care reglementează expres atribuțiile ce revin instituției pe care o conduce”, susțin procurorii.
Parchetul instanței supreme verifică dacă listele electorale permanente pentru referendum și înscrisurile transmise Curții Constituționale conțin date nereale „de natură să atragă răspunderea penală a autorilor”, a anunțat, miercuri, Ministerul Public.
Procurorii i-au audiat, marți, în acest dosar, în calitate de martori, pe directorul adjunct al Direcției pentru Evidența Persoanelor, Daniel Gheorghe, și pe președinții Autorității Electorale Permanente și Institutului Național de Statistică, Ana Maria Pătru și Vergil Voineagu.
Totodată, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) a fost sesizat cu privire la falsificarea unor înscrisuri oficiale transmise de Curtea Constituțională către Guvern. În acest caz, o persoană fizică a înaintat PICCJ o plângere penală sub aspectul comiterii infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, ca urmare a transmiterii de adrese contradictorii de Curtea Constituțională către Guvern.
