Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC) dezaprobă „aspectul public pe care l-a căpătat metodologia de intervievare a femeilor din MAI”, considerând că acțiunea de cuantificare a unor posibile discriminări „a degenerat într-o nouă criză de imagine a Poliției Române”.
SNPPC precizează marți, într-un comunicat de presă, că dezaprobă categoric aspectul public pe care l-a căpătat metodologia de intervievare a personalului feminin din Ministerul Afacerilor Interne cu privire la posibile fapte de discriminare și hărțuire, în relațiile lor de serviciu.
„Totodată, SNPPC acuză structurile de presă și de Relații publice ale IGPR și MAI, pentru inactivitatea lor scandaloasă față de o problemă internă care, gestionată inabil, a invadat spațiul public, evidențiindu-se prin conotații derizoriu-erotice și abateri deontologice la o metodologie declanșată pe un fond de bună credință”, se arată în comunicat.
În opinia sindicaliștilor, din cauza lipsei de „sprijin informațional profesionist al responsabililor cu Relațiile publice”, acțiunea de cuantificare a unor posibile discriminări și hărțuieli a devenit din ce în ce mai lipsită de transparență și a degenerat într-o nouă criză de imagine a Poliției Române.
„Mai mult, este revoltător că, tot din cauza indiferenței comunicaționale adoptată în IGPR și MAI, este afectată și imaginea socială a salariatelor din poliție, despre care se înțelege, în societate, că sunt chemate la «spovedanii» jenante. Circulă, de asemenea, consistent, suspiciunea că «inabilitatea» structurilor PR din IGPR și MAI ar fi doar un «sacrificiu deontologic» menit să acopere intenția oficială de a ridiculiza public o acțiune a conducerii ministerului și de a intimida, astfel, persoanele care ar fi dorit să dea relații despre posibile acte de hărțuire”, susțin sindicaliștii de la SNPPC.
SNPPC cere ministrului Radu Stroe să declanșeze și alte campanii de evidențiere și abuzuri contra personalului MAI, campanii axate, cu prioritate, pe teme precum: frecvente ordine și dispoziții ilegale emise de către MAI, IGPR și consecutiv de către Inspectoratele de Poliție Județene, obligarea tacită a polițiștilor să cumpere, din bani proprii, materiale și logistică strict necesare activităților de serviciu, echiparea precară a personalului participant la misiuni, nerespectarea, la cererea șefilor, a programului legal de muncă și folosirea muncii forțate a polițiștilor.
„SNPPC se delimitează, categoric, față criza de imagine instituțională declanșată Poliției Române și față de derizoriul la care sunt expuse, în continuare, colegele noastre, din cauza lipsei de profesionalism a unor așa ziși «profesioniști» din structurile de Management al Resursei Umane și din cele de Comunicare și Relații publice”, se mai arată în comunicat.
Toate femeile care lucrează în Poliție vor fi intervievate de psihologii și sociologii IGPR și vor completa un chestionar elaborat de specialiști, în care vor răspunde la întrebări legate de eventuale acte de hărțuire ori discriminare pe criterii sexuale, au anunțat, în 10 ianuarie, oficiali ai Poliției Române.
Chestorul Viorel Vasile, adjunct al șefului Inspectoratului General al Poliției Române, a declarat că echipele, formate din specialiști în resurse umane, control intern, psihologi și sociologi ai IGPR, verifică în ce condiții își desfășoară munca angajatele instituției.
„S-a constituit și un ghid de interviu, elaborat de specialiștii noștri, care urmărește avantajele și dezavantajele femeii care lucrează în Poliție și eventualele tendințe de discriminare ale acesteia la locul de muncă”, a spus chestorul Viorel Vasile.
Adjunctul șefului IGPR a adăugat că se vor purta discuții cu absolut toate angajatele, după care se va face un raport.
Potrivit lui Viorel Vasile, în Poliția Română lucrează 8.809 femei, dintre care 2.211 sunt ofițeri, iar 133 au funcții de conducere. În același timp, 4.908 au gradul de agent, opt dintre acestea având funcții de conducere, iar 1.690 sunt personal civil.
Controalele la inspectoratele județene de poliție sunt făcute din dispoziția ministrului de Interne, Radu Stroe, și urmăresc verificarea respectării principiilor de etică și deontologie profesională, pentru a fi identificate și sancționate practici discriminatorii în raport cu angajatele și alte aspecte neconforme.
Mai multe organizații nonguvernamentale și-au exprimat, într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Radu Stroe, rezerve față de decizia MAI de a realiza interviuri cu toate femeile angajate în structurile de Poliție din țară pentru depistarea eventualelor acte de hărțuire ori discriminare pe criterii sexuale.
„Apreciem promptitudinea cu care ați inițiat acțiunile și implicarea dumneavoastră în rezolvarea acestor probleme, însă atragem atenția că hărțuirea și agresiunea sexuală, mobbing-ul, violența fizică și psihologică sunt fenomene dinamice, care pot îmbrăca forme foarte subtile și greu de depistat în cadrul unor controale”, s-a mai arătat în scrisoarea deschisă a ONG-urilor.
Organizațiile și-au exprimat totodată îngrijorarea cu privire la eficiența anchetei, în absența unor măsuri care să asigure protecția femeilor intervievate, confidențialitatea datelor și garanția că nu vor exista represalii împotriva celor care denunță actele de viol, mobbing sau hărțuire sexuală comise la locul de muncă.
În opinia ONG-urilor, nerespectarea acestor condiții de investigare poate transforma ancheta într-un act de intimidare a femeilor angajate în structurile de poliție și le poate îngreuna situația la locul de muncă. Din acest motiv, organizațiile îi cer ministrului de Interne să facă publice condițiile de realizare și rezultatele investigației în curs.
Evaluarea internă a actelor de agresiune sexuală trebuie să aibă în vedere și bărbații, consideră semnatarii scrisorii, întrucât aceștia la rândul lor pot fi victime ale diverselor forme de violență sexuală și abuz, după cum o arată experiența altor state.
O acțiune singulară, de natură strict disciplinară, care își propune intervievarea în două săptămâni a femeilor din structurile Poliției, nu poate fi o măsură suficientă pentru rezolvarea unor probleme învăluite în tăcere atâta vreme, atrag atenția reprezentanții societății civile, susținând că există riscul de „re-victimizare a femeilor din Poliție”.
