Sindicatul Național al Funcționarilor Publici (SNFP) dezaprobă decizia Curții Constituționale (CC) privind constituționalitatea eșalonării drepturilor salariale câștigate de bugetari în instanțe, întrucât aceasta creează categorii discriminate și categorii privilegiate de angajați în România.
Potrivit reprezentanților SNFP, este vorba de o categorie de angajați ai domeniului bugetar care nu se pot bucura de caracterul executoriu al hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, conform deciziei guvernamentale și o categorie de angajați ai domeniului privat care beneficiază de executarea hotărârilor judecătorești definitive și irevocabile, se arată într-un comunicat de marți al sindicatului.
„Pe fond, Curtea Constituțională, răspunzând prompt la politica guvernamentală, a atacat caracterul executoriu al hotărârilor judecătorești, afectând construcția juridică a statului și înfăptuirea dreptății în cadrul acestuia.
Astfel, Guvernul României și-a legiferat o poziție dominantă față de puterea judecătorească, subordonând hotărârile acesteia priorităților politicii guvernamentale”, susțin sindicaliștii.
Curtea Constituțională a respins, luni, contestația privind legea referitoare la amânarea, până în 2016, a plății drepturilor salariale câștigate de bugetari în instanță, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse oficiale.
Deputații au adoptat, în 12 octombrie, actul normativ care prelungește până în 2016 acordarea drepturilor salariale pentru bugetarii care au obținut în instanță hotărâri definitive.
Proiectul de aprobare a Ordonanței de Urgență 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar a fost votat cu 143 de voturi „pentru”, 108 „împotrivă” și 4 abțineri.
PSD a contestat la Curtea Constituțională legea de aprobare a OUG 71/2009, care prelungește până în 2016 acordarea drepturilor salariale pentru bugetarii care au obținut în instanță hotărâri definitive, actul normativ fiind aprobat miercuri de Camera Deputaților, forul decizional.
Deputații din Comisia de Buget-Finanțe au decis, în octombrie, să prelungească termenul de plată a drepturilor câștigate în justiție de către bugetari de la 31 decembrie 2012 – cât era prevăzut în OUG 71/2009 – la 31 decembrie 2016 și să modifice și procentele anuale de returnare a sumelor respective.
„Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la 31 decembrie 2011, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel: în anul 2012 se plătește 5% din valoarea titlului executoriu, în anul 2013 se plătește 10% din valoarea titlului executoriu, în anul 2014 se plătește 25% din valoarea titlului executoriu, în anul 2015 plătește 25% din valoarea titlului executoriu, în 2016 se plătește 35% din valoarea titlului executoriu”, potrivit raportului preliminar adoptat în unanimitate de Comisia de Buget-Finanțe.
Deputații au adus această modificare în condițiile în care OUG 71/2009 prevedea că sumele devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009 erau plătite astfel: în anul 2010 – 34% din valoarea titlului executoriu, în 2011- 33%, în 2012 – 33%.
Agenția MEDIAFAX a prezentat, în luna aprilie, un document care releva că Guvernul ia în calcul reducerea drastică a sumelor care trebuie plătite anul viitor bugetarilor cu titluri judecătorești executorii, de la 34% la doar 5% din total, astfel încât să își poată onora angajamentul de recuperare integrală a tăierilor salariale pentru toți angajații din sectorul public.
Reducerea era argumentată prin faptul că plata acestor drepturi salariale în cuantumul prevăzut în prezent de lege nu ar mai face posibilă respectarea angajamentului guvernamental față de partenerii sociali de a recupera reducerile salariale decise în 2010.
„Plata în anul 2012 a hotărârilor judecătorești în cuantumul prevăzut de OU 71/2009 nu ar mai face posibilă respectarea angajamentului Guvernului față de partenerii sociali, respectiv recuperarea reducerilor salariale aprobate în cursul anului 2010. Având în vedere impactul bugetar considerabil asupra cheltuielilor de personal al hotărârilor judecătorești, se propune o altă formulă de plată eșalonată a acestora, respectiv 5% în anul 2012, reprezentând 0,5 miliarde lei, astfel încât să se poată acorda și majorări salariale în anul 2012 care să permită recuperarea integrală a diminuării salariilor din anul 2010”, se arăta în document.
Suma totală aferentă titlurilor executorii obținute de bugetari până la 31 decembrie 2010 era indicată la aproximativ 7,5 miliarde lei, astfel că anul viitor ar trebui plătite titluri în sumă de circa 3 miliarde lei, reprezentând 0,5% din Produsul Intern Brut estimat pentru 2012, inclusiv inflația.
În 3 noiembrie, președintele Băsescu le-a cerut magistraților să indice și „sursa de finanțare” atunci când dau hotărâri împotriva legilor adoptate pentru diminuarea veniturilor unor categorii de personal, precizând că, dacă aceste decizii ar fi aplicate, România ar fi într-o situație extrem de dificilă.
„Poate mâine, poimâine veți stabili prin hotărâri judecătorești cine este președintele României”, le-a spus președintele Băsescu participanților la reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor înregistrate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției.
El le-a atras atenția acestora asupra stabilirii echilibrului puterilor în stat.
„Justiția este absolut autonomă din punctul de vedere al opțiunilor în luarea deciziilor. Este foarte bine așa, dar trebuie să existe autocontrolul justiției”, a adăugat șeful statului.
Băsescu a menționat că Guvernul și-a asumat răspunderea pe acte normative legale, care au primit aviz de constituționalitate, referitoare la reducerea veniturilor personalului bugetar, însă „instanțele au hotărât împotriva legilor prin care România a încercat să treacă cu daune cât mai mici” perioada de criză economică.
Președintele a arătat că este „o veselie” în adoptarea acestor hotărâri, procesele care vizează astfel de cauze „merg șnur”, în timp ce alte procese întârzie cu anii.
El a amintit că trebuie plătiți nouă miliarde de lei în urma acestor hotărâri judecătorești.
„Am o întrebare: cum se poate pune Justiția în situații atât de delicate, pentru că nimeni nu are banii ăștia? (…) E o veselie totală. De unde scoate Guvernul nouă miliarde de lei pentru a-și arăta respectul față de hotărârile judecătorești? Poate indicați și sursa de finanțare. (…) E un lucru pe care vi-l cer pentru că este constituțional. Hotărârile judecătorești au putere de lege, iar cine inițiază o lege care afectează bugetul trebuie să spună și sursa de finanțare. Spuneți-ne care este sursa de finanțare pentru hotărârile pe care le dați! Unde este rațiunea acestui mod de a proceda?”, a adăugat președintele Băsescu.
Șeful statului a mai spus că nu se întâmplă punerea statului în dificultate, ci nerespectarea hotărârilor judecătorești, pentru că nu există soluții de punere în aplicare a acestora.
„Dacă am pune în aplicare hotărârile judecătorești, România ar fi într-o situație extrem de dificilă. Iar dacă abordarea este de tipul «nu îmi pasă de lege, de cum funcționează statul», atunci degeaba vorbim de Legea micii reforme în Justiție”, a avertizat Traian Băsescu.
