Slujbe de pomenire și clopote trase în memoria Preafericitului Patriarh Teoctist

– Credincioșii aprind lumânări, aduc jertfe și se roagă pentru sufletul Părintelui Teoctist
– Funeraliile Patriarhului Teoctist vor avea loc vineri, 3 august, la ora 11:00, în Catedrala Patriarhală din București, unde va fi și înhumat
– ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, susține că trecerea la cele veșnice a Părintelui Patriarh aduce o mâhnire firească în sufletele clericilor și ale credincioșilor din Bucovina
– „Părintele Teoctist mi-a fost un adevărat părinte duhovnicesc”, susține Arhiepiscopul Pimen Suceveanul
Mutarea în Ceruri a Preafericitului Părinte Teoctist, Patriarhul României, la vârsta de 92 de ani, a lăsat un mare gol în sufletele credincioșilor ortodocși de pretutindeni. În bisericile sucevene se bat clopotele de trei ori pe zi, și se oficiază slujbe de pomenire. Dangătul clopotelor va fi auzit în fiecare zi, inclusiv în ziua când va avea loc înmormântarea Preafericitului Teoctis, vineri, 3 august. Parastase se vor face zilnic, timp de 40 de zile, atât în biserici, cât și în mănăstirile din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților. Funeraliile Patriarhului Teoctist vor avea loc în aceeași zi în care în urmă cu 21 de ani era înmormântat fostul Întâistătător al Bisericii Ortodoxe Române Iustin Moisescu.
Sinodul Permanent a decis ca slujba de înmormântare să aibă loc la ora 11:00, în Catedrala Patriarhală din București, unde va fi și înhumat. Potrivit Bisericii Ortodoxe Române (BOR), la slujba de înmormântare vor fi prezenți ierarhi, cler și credincioși ai BOR, delegați ai bisericilor ortodoxe surori și ai altor biserici, precum și reprezentanți ai unor instituții de stat și ai unor organizații internaționale creștine
– Părintele Teoctist a salvat biserica din Bursuceni
Am întâlnit ieri la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava oameni simpli, care au venit special să aprindă o lumânare în memoria Patriarhului României. „Este o mare pierdere pentru noi, ortodocșii. Părintele Teoctist a fost un om mare, cu har, și a fost de-al nostru, moldovean. Să-i fie țărâna ușoară”, ne-a spus Domnica Stoica. O altă credincioasă ne-a spus că va veni zilnic la mănăstire, să se roage pentru Părintele Teoctist, pe care îl consideră un sfânt.
Alte credincioase au dus la biserică pâine, vin și fructe, în semn de jertfă. Mulți dintre călugării și preoții suceveni au fost sprijiniți și ajutați de către Părintele Teoctist. Este și cazul preotului misionar Constantin Diaconașu, de la Biserica „ Sf. Nicolae” din curtea Spitalului vechi Suceava, care și-a amintit cum „la vreme de cumpănă” a fost ajutat de Părintele Patriarh. „În anul 1986, începusem lucrările la zidirea bisericii din Bursuceni, iar autoritățile de atunci nu voiau în nici un chip
să-mi acorde autorizația de construcție, chiar mi se puneau piedici în ridicarea lăcașului de cult. Am fost în audiență la Părintele Teoctist, și mi-a spus să merg liniștit acasă, să continui lucrările, că el va rezolva și cu actele. Așa s-a și întâmplat”, ne-a povestit părintele Diaconașu.
– ÎPS Pimen: „Părintele Teoctist mi-a fost un adevărat părinte duhovnicesc”
În fiecare an, pe 24 iunie, de Sânziene, Patriarhul României, Părintele Teoctist, trimitea un mesaj ÎPS Pimen, pe care acesta îl citea în fața credincioșilor adunați la Sărbătoarea Aducerii moaștelor Sf. Ioan cel Nou la Suceava.
Și în acest an, la finalul Sfintei Liturghii, ÎPS Pimen a dat citire mesajului transmis de Preafericitul Teoctist. Pe lângă cuvântul de învățătură creștină transmis de Teoctist bucovinenilor și maramureșenilor, pe care, spunea Sfinția Sa, și-i amintea de pe vremea când participa la această sărbătoare sfântă a Sucevei, Preafericitul Teoctist i-a transmis un mesaj de felicitare Înaltului Pimen, la împlinirea a 25 de ani, „un sfert de veac” de când a fost numit Arhiepiscop.
Profund emoționat, ÎPS Pimen și-a amintit că a fost chemat de Părintele Teoctist tocmai de la Ierusalim, unde se afla la acea vreme, pentru a fi numit Arhiepiscop. „Părintele Teoctist mi-a fost un adevărat părinte duhovnicesc. Îmi spunea de multe ori: , nu am avut nici o restricție, dar, seara, îi spuneam tot ce am făcut, mă sfătuiam”, a spus în cuvântul său Arhiepiscopul Sucevei.
Părintele Teoctist – Doctor Honoris Causa
Preafericitul Teoctist a fost distins cu numeroase ordine bisericești acordate de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, Patriarhiile Alexandriei, Ierusalimului, Antiohiei. Cu numeroase titluri de Doctor Honoris Causa, acordate de universități din țară și de peste hotare, ÎPF Teoctist a fost ales membru de onoare al Academiei Române.
ÎPF Teoctist a fost neobosit și în cele ale scrisului. A prefațat numeroase cărți de cult, lucrări religioase, monografii, fiind autorul operei „Pe treptele slujirii creștine”. A inițiat și a pus în operă restaurarea sau construirea de noi mănăstiri și biserici în Arhiepiscopia Bucureștilor, la Arad, în Oltenia și în Moldova.
Viața Părintelui Teoctist
Părintele Teoctist s-a născut pe 7 februarie 1915, în satul Tocileni, județul Botoșani, din părinții Dumitru și Marghioala Arăpașu, al zecelea din cei 11 copii ai acestora. Numele său de botez este Toader. A urmat școala primară din satul natal, între 1921 și 1927, iar în 1928 a intrat ca frate la Schitul Sihăstria Voronei, din județul Botoșani, ce aparține de Mănăstirea Vorona. Pe 14 septembrie 1931 a fost primit în rândul elevilor de la Seminarul monahal din Mănăstirea Neamț, iar între 1932 și 1940 a urmat cursurile Seminarului Teologic special pentru monahi din Mănăstirea Cernica, de lângă București. A depus voturile monahale la Mănăstirea Bistrița-Neamț pe 5 august 1935, când a primit numele de Teoctist. A fost hirotonit de arhiereul Ilarion Băcăoanul, în ianuarie 1937, în biserica Precistă din Roman.
Teoctist a urmat cursurile Facultății de Teologie a Universității din București și a devenit diacon la Catedrala Sfintei Patriarhii. În 1945 a fost proclamat licențiat în Teologie, cu Magna cum laude, iar în martie a fost transferat la Catedrala Mitropolitana din Iași, unde a îndeplinit, pe rând, funcțiile de mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane, exarh al mănăstirilor, iar din anul 1948 a ocupat postul de vicar administrativ al Mitropoliei, fiind ridicat la rangul de arhimandrit. După ce a urmat cursurile Facultății de Litere și Filozofie la Universitatea din Iași, a fost ales de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la propunerea patriarhului Justinian, episcop-vicar al Patriarhiei, cu titlul de „Botoșăneanul”.
A fost rector al Institutului Teologic de Grad Universitar din București, între 1950 și 1954, iar în 1962 a fost ales de către Colegiul Electoral Bisericesc în postul de Episcop al Aradului, a avut sub jurisdicție Vicariatul de la Gyula și două protopopiate din Banatul Sârbesc. În 1973 a devenit Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei, iar patru ani mai târziu a ocupat funcții similare la Iași, la Catedrala Mitropolitană, până când a fost ales Patriarh de colegiul Electoral Bisericesc, pe 9 noiembrie 1986. Instalarea sa în Catedrala Sfintei Patriarhii s-a făcut la 16 noiembrie 1986.
„Părintele Patriarh a avut un curaj aparte, de părinte mucenic”
„Trecerea la cele veșnice a Părintelui Patriarh aduce o mâhnire firească în sufletele noastre, cler și credincioși din Bucovina. Ne-a purtat în suflet ca Mitropolit al Moldovei și Sucevei, apoi ca Patriarh, ducând la împlinire probleme de seamă ale Bisericii Mitropoliei Moldovei și Sucevei. A sprijinit material pe cei săraci, parohiile și bisericile parohiale, mănăstirile monument – istoric, în pofida conducerii comuniste. Cu o înțelepciune aparte, dată de Dumnezeu numai celor aleși, dar și cu o conștiință specială a celor ce-L iubesc pe El, a reluat opera de restaurare a mănăstirilor din Moldova și Bucovinei, acolo de unde o lăsase Mitropolitul Iustin Moisescu. A avut un curaj aparte, de părinte mucenic, populând mai toate mănăstirile și schiturile cu personal tânăr, călugări și maici, aceasta, desigur, împotriva voinței comuniste atee și a decretului de scoatere a călugărilor din mănăstiri, ce era încă în vigoare.
A hirotonit diaconi și preoți, numindu-i în funcții la mănăstirile și schiturile din Moldova și Bucovina. Îi vom păstra o veșnică și neștearsă amintire. Bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace și să ni-L numere între aleșii Săi”.
(ÎPS Pimen – Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților)