Slujbă de pomenire pentru părintele Teodor Constantin Marian din Fălticeni

Plecarea spre zările veșniciei al celor dragi, ne dă prilejul să ne gândim mai profund la clipa plecării noastre din lumea aceasta efemeră și schimbătoare. Cântările care înveșmântează prohodirea celui decedat au rolul de a mângâia pe cei întristați, de a ne aduce aminte că „…viața aceasta este umbră și vis, iar în deșert se tulbură tot pământeanul…” (din Canonul slujbei de înmormântare).
Slujba înmormântării preoților este deosebit de adâncă, deoarece în cadrul ei se amintește de slujirea celui decedat în Biserica luptătoare, iar faptul că preotul este așezat în sicriu înveșmântat arată că Taina Preoției străbate cerurile și trece dincolo, în Împărăția lui Dumnezeu.
Într-o zi mohorâtă de noiembrie, participam alături de alți frați preoți la slujba de înmormântare a părintelui Teodor sau Doruțu cum îi spuneam noi, cei apropiați. Era o zi cu mulți nori și câteva picături de ploaie. Unul dintre vorbitori, părintele Timotei Aioanei, Exarhul Cultural al Arhiepiscopiei Bucureștilor, prieten apropiat cu familia părintelui Ionel Marian, tatăl decedatului, spunea că: „.. parcă într-adins trandafirii nu s-au vestejit pentru a-i împodobi calea spre cer părintelui Teodor. Născut într-o zi de 13 mai, a ales să plece dintre noi într-o zi de 13 noiembrie”.
Frumoase cuvinte a spus P.S. Ioachim, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului: „…Dumnezeu nu socotește vârsta omului atunci când hotărăște să-l cheme la Sine, ci starea în care se află el.”
La Biserica Sfântul Prooroc Ilie din municipiul Fălticeni a avut loc, cu câteva zile în urmă, slujba de pomenire la 40 de zile pentru părintele Teodor. A fost oficiată Sfânta Liturghie arhierească de către I.P.S. Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi.
În cuvântul de învățătură, I.P.S. Teodosie a vorbit despre rolul profetului Daniel în istoria mântuirii neamului omenesc și anume că „… el a proorocit venirea în lume a Mântuitorului nostru Iisus Hristos cu opt sute de ani înainte. Groapa cu lei simbolizează patimile noastre care trebuiesc biruite prin credință în Dumnezeu, postire și rugăciune fierbinte”.
Spre finalul cuvântului de învățătură, I.P.S. Teodosie a mai adăugat: „… am poposit la Fălticeni, cu binecuvântarea I.P.S. Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, pentru a aduce o rază de mângâiere familiei colegului meu de an, părintele Ionel, acum când fiul lui, părintele Teodor este chemat spre alte zări ale existenței”.
A urmat apoi slujba parastas pentru sufletul adormitului întru Domnul – Teodor Constantin preotul. Mulțimea de credincioși prezentă la slujbă a dovedit dragostea și prețuirea de care s-a bucurat părintele în timpul vieții.
La cei 32 de ani pe care i-a avut când a plecat dintre noi, el a știut să-și atragă dragostea și respectul celor din jur. Avea ceva din înaltul cerului în suflet și din pulberea pământului în trup.
Era o persoană care se exprima în mod liber, de cele mai multe ori deschis, sincer și direct.
Dacă făcea vreo observație, puteai observa noblețea sufletului din interior, încât te îndemna la o aprofundare mai atentă a lucrurilor.
La finalul slujbei de pomenire, IPS Teodosie a mai spus: „… sufletul părintelui Teodor aflat acum la judecata lui Dumnezeu, poartă niște nestemate care sunt rugăciunile sale pentru cei pe care i-a botezat, i-a cununat, ori pentru care s-a rugat în această Biserică.
Să fiți convinși cu toții că părintele Teodor Constantin se află astăzi în fața lui Dumnezeu îmbrăcat în haină preoțească, fiindcă preotul rămâne preot în veac…”.
În continuare, soborul de slujitori s-a deplasat la mormântul părintelui aflat în imediata vecinătate a Altarului bisericii Sfântului Ilie, unde s-a oficiat un trisaghion și s-a cântat „Veșnica pomenire”, în dangătul clopotelor.
A urmat o agapă de pomenire pentru sufletul adormitului întru Domnul, preotul Teodor Constantin Marian.
Veșnică să-i fie pomenirea lui, din neam în neam.
(A consemnat, Preot Carp Romică, Parohia Siliștea Nouă, Dolhasca)