Un studiu anglo-american despre dieta în timpul sarcinii a scos în evidență, încă o dată dacă mai era nevoie, importanța alimentației pe bază de pește pentru inteligența bebelușului. De altfel, o comparație între modul de alimentație al americanilor și japonezilor vine în sprijinul acestei teorii, confirmată acum și științific.
Acizii grași omega-3, conținuți mai ales în pește, reprezintă o componentă fundamentală pentru o dietă sănătoasă, mai ales pentru femeile însărcinate, care își doresc ca odraslele lor să fie inteligente și sociabile. Importanța pe care o au acizii omega-3 este bine cunoscută, și asta nu de ieri de azi, însă datele obținute în urma unui studiu desfășurat pe o perioadă extinsă, pe un eșantion de copii britanici, a subliniat faptul că această importanță este mult mai mare decât se credea până acum. Din câte se pare, cantitatea de acizi omega-3 consumată de femeile însărcinate ajută la determinarea inteligenței nou-născutului, a capacităților sale motorii fine, precum cea de a manevra obiecte mici și coordonarea între ochi și mână, și nu în ultimul rând a înclinației spre comportamente socialmente deviate.
Studiu amplu pe femeile însărcinate
Cel puțin aceasta este concluzie la care a ajuns Joseph Hibbeln, cercetător la America’s Institutes of Health, care a prelucrat o serie de date obținute de la Avon Longitudinal Study of Parents and Children. Un astfel de studiu cuprinde date despre 14.000 de femei însărcinate și despre odraslele lor. Profesorul Hibbeln și profesoara Golding au examinat această bancă de date referitoare la alimentația mamelor, mai ales efectele consumării de acizi omega-3. Hibbeln a făcut publice concluziile sale cu ocazia unui simpozion organizat la Londra de Institute of Brain Chemistry and Human Nutrition. Din câte se pare, descoperirea care a șocat cel mai mult se referă la copiii femeilor care consumaseră cele mai mici doze de acizi grași omega-3 în timpul sarcinii. Aceștia avea IQ-uri verbale cu șase puncte mai mici față de valoarea medie. Deși la prima vedere nu pare cine știe ce, dacă acest fenomen s-ar răspândi, el ar avea consecințe asupra capacităților cerebrale ale întregii populații. În plus, descoperirea prezintă o importanță deosebită, având în vedere că în până acum, în Statele Unite, femeile însărcinate au fost mereu sfătuite să limiteze, de exemplu, consumul de fructe de mare, pentru a evita să își expună fătul la cantități mari de mercur metilic, care afectează creierul. Paradoxal, asta înseamnă că femeile din Statele Unite evită una dintre cele mai bogate surse de omega-3. Hibbeln afirmă că studiul său demonstrează că beneficiile legate de consumul de acest tip de pește depășesc cu mult riscurile legate de mercurul conținut de acesta.
Omega-3 – secretul inteligenței
A doua descoperire a cercetătorilor a fost faptul că la trei ani și jumătate, copiii cu cele mai dezvoltate capacități motorii fine erau cei ale căror mame consumaseră cantități mai mari de omega-3. Cea de-a treia descoperire a fost legată de faptul că un consum redus de omega-3 în timpul sarcinii avea ca efect un număr mai mare de patologii în domeniul relațional, precum incapacitatea copiilor de a lega prietenii o dată ajunși la vârste mai mari. Hibbeln a adăugat că „datele care sperie cel mai mult” arată că la șapte ani, astfel de tendințe comportamentale sunt evidente la 14 la sută dintre copiii ale căror mame au consumat cantități mici de omega-3 în timpul sarcinii, față de opt la sută dintre cei ale căror mame au urmat o alimentație bogată în acizi omega-3. Deși studii ca acestea nu sunt suficiente pentru a trage concluzii sigure, rezultatele sunt susținute de numeroase date.
Omega-6 – acizii grași în varianta americană
Studiul profesorului Hibbeln s-a concentrat mai ales pe asimilarea de omega-3. Însă există un al doilea mecanism care duce la reducerea acesteia din urmă, din cauza „concurenței” unui grup analog de acizi grași, numiți omega-6. După cum s-a observat, în medie, membrana celulară a unui american, cu o alimentație săracă în pește și bogată în uleiuri vegetale cu un bogat conținut de omega-6, conține 20 la sută lipide cu un nivel ridicat de omega-3 și 80 la sută lipide cu un bogat conținut de omega-6 (zece la sută din caloriile asimilate de americani derivă de la acidul linoleic conținut în uleiul de porumb și soia, principalele surse de omega-6). În schimb, la membrana celulară a unui japonez, obișnuit cu o alimentație foarte bogată în pește, procentele referitoare la tipologia de lipide sunt de 40, respectiv 60. Pe scurt, asta înseamnă că în cazul japonezilor celulele ar putea fi mai sensibile la moleculele-mesager decât sunt cele de tip american. Implicațiile mai ample pe plan social ale unor astfel de rezultate nu se cunosc cu precizie, însă ar putea fi destul de importante. De exemplu, două rapoarte publicate la jumătatea lunii ianuarie de două institute britanice susțin că mutațiile în alimentația ultimilor 50 de ani, mai ales schimbările în consumul de omega-3 și omega-6, reprezintă un factor important care stă la baza creșterii numărului de maladii mentale în Marea Britanie.
(Click News)
Sloganul „Nici o masă fără pește” revine: Peștele – secretul inteligenței
