Decizia Curții Constituționale, cu efect asupra alegerilor pentru CSM, generează o problemă juridică interpretabilă, dar previzibilă, motiv pentru care chiar Consiliul a analizat-o înainte de ședința de constituire, fără a ajunge însă la o concluzie.
Curtea Constituțională a decis, marți, că hotărârile Senatului de validare a celor 11 membri ai noului CSM, precum și a celor doi reprezentanți ai societăți civile în Consiliu – Victor Alistar și Corina Dumitrescu – sunt neconstituționale, acceptând sesizările PDL în acest sens.
Efectul imediat este cel al anulării alegerilor pentru funcția de membru al Consilului Superior al Magistraturii. În linii mari, aceasta înseamnă că, momentan, existența actualului CSM este discutabilă, în condițiile în care mandatul foștilor membri ai CSM a expirat în 12 ianuarie.
Mărul discordiei a fost posibilitatea exercitării unui nou mandat de șase ani de către judecătorii care deja au exercitat unul. Discuțiile i-au vizat pe judecătorii Lidia Bărbulescu și Dan Lupașcu, precum și pe procurorul Dan Chiujdea – aleși în 2004 pentru un mandat de șase ani și desemnați pentru un alt mandat la alegerile din 2010.
Toate părerile, pro sau contra, au avut argumente juridice, diversitatea opiniilor fiind încurajată de legislația interpretabilă. Pe de o parte, Constituția se limitează la a statua că durata mandatului membrilor aleși ai CSM este de 6 ani, pe de alta însă, Legea 317/2004 privind CSM – modificată în 2005 prin pachetul legislativ promovat de Monica Macovei, actual europarlamentar PDL – interzice reînnoirea mandatului de șase ani.
Noul CSM, validat de Senat în 22 decembrie, s-a întrunit în ședința de constituire din 7 ianuarie. Atunci au fost aleși președintele, vicepreședintele și s-au stabilit liniile directoare ale programului viitor. În următoarele zile, CSM a participat la un maraton al întâlnirilor: cu președintele Traian Băsescu, cu președinții celor două Camere ale Parlamentului, Mircea Geoană și Roberta Anastase, precum și cu cu factori de decizie în domeniul justiției. Urmau pe listă reprezentanți ai Guvernului, ai Senatului și ai Camerei Deputaților.
La două săptămâni de la constituire, CSM a aruncat în sfera juridică problema legată de procedura de promovare a magistraților la Înalta Curte de Casație și Justiție, după o serie de controverse și de discuții iscate în timpul audierilor programate pentru cei care urmau să fie desemnați pe locurile vacante de la instanța supremă. Cei care au criticat atitudinea noilor șefi ai CSM față de candidați au fost o parte dintre cei a căror prezență în noul CSM a fost contestată, respectiv judecătorul Dan Lupașcu și cei doi membri ai societății civile din CSM, Corina Dumitrescu și Victor Alistar.
Toate acestea, petrecute în doar trei săptămâni, au stat sub semnul incertitudinii generate de o posibilă decizie de invalidare a listei cu noii membri ai CSM, aceștia acționând în cunoștință de cauză.
Efectele unei asemenea potențiale soluții au fost luate în discuție chiar de CSM, cu două zile înainte de ședința oficială de constituire. Mai precis, membrii CSM s-au întrebat ce vor face dacă, în 19 ianuarie – atunci când era așteptată decizia CC – soluția nu le va fi favorabilă.
Părerile au fost atunci împărțite. Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a pledat pentru așteptarea deciziei CC, opinie sugerată anterior și de președintele Traian Băsescu. „Faceți ce vreți! Eu am făcut doar o sugestie”, le-a spus atunci Băsescu membrilor CSM.
Unii dintre membri CSM au spus că activitatea Consiliului trebuie menținută măcar pentru problemele urgente. Alții au susținut că atacarea la Curtea Constituțională nu înseamnă nici pe departe suspendarea hotărîrii Senatului.
Cert este că discuții au fost, dar o concluzie, nu.
Ce se va întâmpla în perioada următoare cu noul CSM și care vor fi efectele deciziei Curții Constituționale sunt întrebări la care membrii Consiliului, prinși „descoperiți”, nu au răspunsuri.
De altfel, CSM a comunicat după decizia CC că a luat act de aceasta, că refuză comentariile și că așteaptă motivarea acestui document.
În lipsa unui răspuns din partea jurisdicțională, au apărut interpretările politicienilor. În funcție de tabăra în care se află, aceștia au calificat decizia CC ca având „riscuri majore” asupra sistemului și a imaginii țării sau ca una „nu atât de gravă”.
Opiniile au fost, în mare parte, politice. Singura variantă juridică potențială a fost lansată de președintele Comisiei juridice a Senatului, Toni Greblă (PSD). Acesta a recunoscut că soluțiile juridice sunt discutabile și atacabile, cea viabilă, în opinia sa, rămânând preluarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a atribuțiilor CSM, pe o durată determinată, până la finalizarea alegerilor pentru Consiliu.
Discuțiile abia au început și nu se vor finaliza rapid. Vor fi dezbateri aprinse în care se vor căuta responsabili și se vor dicta responsabilități.
Pentru CSM, perioada următoare nu va fi deloc ușoară, Consiliul continuând să fie ținta diverselor tirade, în condițiile în care, pentru prima oară de la înființare, se confruntă cu o problemă de legalitate, pe care unii ar înclina-o și spre moralitate.
Departamentul Social
