Situația patrimoniului cultural național mobil al județului

Analiza efectuată la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Suceava vizând problematica patrimoniului cultural mobil a relevat faptul că există o serie de repere patrimoniale care n-au fost clasate și se află într-o stare de conservare precară.
Piese neclasate, aflate în stare de conservare precară
Daniel Hrenciuc, directorul executiv al instituției, a semnalat faptul că iconostasele (prezumtiv datate în sec. XVII-XIX) din bisericile Horodniceni, Putna (biserica de lemn), Arbore, Dolhești, Dragomirna, Râșca, Bălinești, Pătrăuți și Slatina nu sunt clasate, iar starea lor de conservare nu este mulțumitoare.
Daniel Hrenciuc a dat și un exemplu (Biserica Bălinești) în care pictura murală se execută fără ca iconostasul să fie scos din ansamblu.
În ceea ce privește operațiunea de clasare, el a spus că “s-a constatat o mare reținere, tradusă prin teama de a nu se întâmpla ca în anul 1979, când sute de obiecte, dintre cele mai valoroase, au fost colectate și duse la București”.
Operațiunile privind evidența și clasarea se desfășoară “deosebit de lent”
El a mai semnalat faptul că în ceea ce privește valorificarea patrimonială, unele mănăstiri și-au reorganizat spațiile colecțiilor muzeale (Dragomirna, Sucevița), spunând totodată că instituțiile specializate pentru administrarea, depozitarea și punerea în valoare a patrimoniului mobil (muzeele) desfășoară operațiunile privind evidența și clasarea “deosebit de lent”.
Stadiul fizic al operațiunilor de clasare se prezintă astfel:
Complexul Muzeal Bucovina Suceava – evidență 60%, clasare 15%; Muzeul Apelor Fălticeni – evidență 80%, clasare 0%; Muzeul „Ion Irimescu” Fălticeni – evidență 15%, clasare 0%; Galeria Oamenilor de Seamă – evidență 15%, clasare 0%; Muzeul Vatra Dornei – evidență 10%, clasare 0%; Muzeul Rădăuți – evidență 25%, clasare 0%; Muzeul Câmpulung Moldovenesc – evidență 45%, clasare 0%; Muzeul Gura Humorului – evidență 100%, clasare 0%.
Nu există sisteme antiefracție și sisteme eficiente de stingere a incendiilor
Daniel Hrenciuc a spus că, la majoritatea acestor instituții, nu există sisteme antiefracție, sesizoare de apariție a focarelor de incendiu și sisteme eficiente de stingere a acestora.
În aceste condiții, este dificilă obținerea de date statistice generale privind piesele de patrimoniu și modul de gestionare a acestora, nu se poate constata starea de conservare a colecțiilor, nu se pot cunoaște prioritățile privind lucrările de restaurare și nici stadiul la zi al lucrărilor privind întocmirea bazei de date a patrimoniului cultural național mobil al județului.