Sistemul sanitar românesc eșuează atât în ceea ce privește eficiența cheltuielilor, cât și în încercarea de a oferi un acces echitabil la serviciile medicale tuturor categoriilor de persoane, se arată într-un studiu al Societății Academice din România (SAR).
Concluziile studiului au fost prezentate, vineri, în cadrul unei dezbateri publice, împreună cu reprezentanții Camerei Americane de Comerț, potrivit unui comunicat de presă al SAR.
Astfel, potrivit studiului, România se situează pe ultimul loc din Uniunea Europeană la capitolul cheltuială cu sănătatea ca pondere în PIB. În plus, deși cheltuielile cu sănătatea au crescut în ultimii ani, România are slabe șanse de convergență pe planul calității sistemului sanitar cu statele dezvoltate, în viitorul previzibil.
În ceea ce privește finanțarea sănătății, aceasta se face într-o măsură disproporționat de mare de la bugetul public, limitând posibilitatea creșterii finanțării în acest sector. În România, participarea sectorului privat la cofinanțarea cheltuielilor de sănătate este de numai 18 la sută, față de 26 la sută în Uniunea Europeană.
Autorii studiului mai menționează și că „sănătatea n-a fost niciodată o prioritate de politică publică”. Pe de altă parte, statul nici nu poate aloca mai mulți bani câtă vreme România colectează mult mai puțin la buget decât oricare altă țară din UE, precizează sursa citată.
O altă problemă este legată de resursele umane. Astfel, deși numărul de medici a crescut ușor în ultimii ani, raportat la populație, rămâne mult în urma țărilor dezvoltate, iar dotarea cu echipamente continuă să fie primitivă.
Debutul crizei economice a determinat în 2009 o diminuare a veniturilor publice din sănătate cu 3,4 la sută, în condițiile în care necesarul de finanțare al sectorului de sănătate a fost în creștere, odată cu suplimentarea listelor și eliminarea plafoanelor la medicamentele compensate. De asemenea, alocarea responsabilităților de finanțare din surse publice nu este foarte clară, existând adesea mai multe surse de finanțare pentru aceeași acțiune sau program de sănătate.
Sistemul sanitar a reintrat pe deficit în 2008, exact la începutul crizei economice, mai arată studiul. Măsurile de creștere a cheltuielilor și reducere a contribuțiilor au fost „complet pro-ciclice și au generat imediat arierate de plăți”.
În ultimii patru ani, potrivit documentului citat, România a redus contribuțiile de sănătate de la 13,5 la sută la 10,7 la sută, respectiv cu o cincime.
O analiză comparativă a modului de alocare a cheltuielilor de sănătate arată și o pondere mică a serviciilor de tratament și reabilitare, precum și o pondere prea mare a serviciilor medicale de tratament cu internare, în defavoarea tratamentului în ambulatoriu și medicinii primare.
Totodată, studiul arată că sistemul sanitar românesc eșuează în a oferi servicii medicale de calitate persoanelor din categorii defavorizate. O sursă de inegalitate, caracteristică sistemelor bazate pe eficiență economică, dar nu celor bazate pe solidaritate, provine din nevoia de a plăti din buzunar pentru servicii medicale, lucru care este accesibil doar într-o mică măsură categoriilor defavorizate.
Sursa majoră a inechității din sistem o reprezintă excesul de cerere (un pachet de servicii prea generos raportat la capacitatea sistemului de finanțare), iar sistemul sanitar românesc eșuează în a oferi acest pachet de servicii tuturor. Pe de altă parte, arată studiul, nu se poate vorbi de echitate într-un sistem cu 5,8 milioane de contributori și 21 de milioane de beneficiari.
„Așadar, sistemul sanitar românesc eșuează atât pe partea de eficiență a cheltuielilor, cât și în încercarea de a oferi un acces echitabil la serviciile medicale tuturor categoriilor de beneficiari cărora li se promite acest lucru. Iar aceste probleme vor fi greu de rezolvat atâta timp cât va rămâne dificilă coordonarea serviciilor de sănătate într-o anume arie geografică, cu asigurarea urmăririi pacientului și continuității actului medical”, conchid autorii raportului.
Aceștia propun două soluții principale în vederea rezolvării problemelor, respectiv sporirea veniturilor din sector și raționalizarea cheltuielilor și a sistemului în general pentru o mai bună eficiență și țintire a priorităților reale.
Pentru a realiza aceste lucruri, reprezentanții SAR au propus introducerea coplății pentru serviciile medicale la utilizator, îmbunătățirea gradului de colectare și reducerea muncii nedeclarate, creșterea cotelor de taxe sau extinderea bazei de impozitare, introducerea de plafoane orientative de prescriere a medicamentelor, aprobarea ghidurilor terapeutice și a protocoalelor de transfer și internare a pacienților, precum și stabilirea unui plan de achitare a plăților restante ale Fondului Național Unic de Asigurări de Sănătate (FNUASS) de la sfârșitul anului 2010, cu alocații bugetare separate dață de achitarea datoriilor curente.
La dezbaterea de vineri au participat președintele SAR, Ana Otilia Nuțu, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Silvia Gabriela Scîntee, reprezentantul Organizației Mondiale a Sănătății pentru România, Victor Olsavszky și reprezentantul Camerei Americane de Comerț, Anca Harasim.
