Sistemul sanitar, arieratele, investițiile și firmele de stat, direcții în FMI cere acțiuni



Continuarea reformei în sistemul sanitar, reducerea arieratelor statului, creșterea investițiilor, inclusiv prin absorbția fondurilor europene și restructurarea și vânzarea companiilor de stat, reprezintă direcții prioritare pe care România ar trebui să acționeze, afirmă șeful misiunii FMI.
„Prima provocare se regăsește în sistemul sanitar. Din păcate, sistemul este destul de bolnav. Cererile din sistem sunt mai mari decât resursele alocate, ceea se slăbește sănătatea financiară a sistemului. Aceste resurse puține sunt ineficient cheltuite privându-i pe cei mai nevoiași. Este nevoie de o reformă comprehensivă în sistemul de sănătate. În următoarele luni, Guvernul va face o reformă, atât pe partea de venituri, cât și pe cheltuieli”, a spus șeful misiunii FMI de evaluare a acordului, Jeffrey Franks.
Președintele Traian Băsescu a declarat, duminică, după întâlnirea cu delegația comună a FMI, CE și BM, că Guvernul nu se poate „gândi în mod serios” la mărirea bugetului pentru sănătate până când nu vor fi puse sub control cheltuielile din acest domeniu, deși în prezent este subfinanțat.
O altă provocare o reprezintă în continuare eliminarea arieratelor.
„Autoritățile au eliminat aproape total arieratele bugetului de sat și locale și au realizat o inventariere. Acest exercițiu a arătat că numai la întreprinderile de stat nivelul arieratelor însumează peste 20 miliarde lei. Aceste facturi neplătite reprezintă o frână majoră în calea creșterii”, a adăugat Franks.
Potrivit angajamentelor față de FMI, arieratele companiilor trebuie să scadă la 18 miliarde de lei până la finele acestui an.
Al treilea domeniu de interes este, în opinia FMI, majorarea cheluielilor cu investițiile publice, rămânând în același timp în limita anvelopei bugetare.
„Obiectivul trebuie să fie impulsioarea absorbției fondurilor UE. Absorbția măcar a unei părți ar reprezenta un stimul extraordinar pentru activitatea economică”, a afirmat oficialul FMI.
Cea de-a patra și probabil cea mai dificilă problemă de rezolvat este implementarea de reforme profunde la întreprinderile de stat.
„S-au făcut progrese pentru multe întreprinderi de stat. În multe cazuri Guvernul a decis să meargă cu privatizarea totală sau parțială. Eu aș încuraja Guvernul să fie mai ambițios în acest domeniu”, a continuat Franks.
Guvernul s-a angajat față de FMI să vândă, până la sfârșitul acestui an și la începutul anului viitor, acțiuni reprezentând 15% din Transelectrica, Transgaz și Romgaz, câte cel puțin 10% din Hidroelectrica și Nuclearelectrica, o participație de 20% din CFR Marfă și până la 20% din Tarom.
Intenția de vânzare a circa 10% din participație deținută de stat la OMV Petrom a eșuat la sfârțitul lunii trecute. Autoritățile au anunțat că vor relua operațiunea cel mai probabil în prima parte a anului 2012.
Pentru eficientizarea activității companiilor controlate de stat, Guvernul a anunțat că va selecta până la sfârșitul acestui an o firmă internațională de head hunting, care să selecteze manageri neimplicați politic.
În paralel cu selectarea de management privat la companiile de stat, Ministrul Economiei, Ion Ariton, a emis un ordin prin care funcțiile de director general și președinte al Consiliului de Administrație la companiile unde instituția deține pachetele majoritare de acțiuni nu vor mai putea fi ocupate simultan de către aceeași persoană. O primă astfel de măsură va fi aplicată combinatului chimic Oltchim.
Numirea directorilor executivi independenți la societățile de stat se va derula în lunile care urmează. Noii directori își vor ocupa posturile anul viitor.
„Trebuie să ne asigurăm urgent că toate contractele din companiile de stat din domeniul electricității și gazelor sunt transparenete”, a conchis Franks.
Guvernul s-a angajat să elabozere, până în luna septmbrie, un calendar de liberalizare graduală a prețurilor de producție a gazelor naturale și electricității. Tarifele la energia electrică și gaze vor crește în intervalul 2013-2015, atât pentru populație, cât și pentru consumatorii industriali.