Sistemul românesc de sănătate mintală pentru copii este orientat prea mult spre medicație, prea puțin spre terapie și este afectat de numărul redus de specialiști și de lipsa colaborării cu specialiștii din educație și protecție socială, rezultă dintr-un studiu făcut de Organizația „Salvați Copiii”.
Cercetarea „Analiza serviciilor de sănătate mintală pentru copiii din România” arată că dificultățile întâmpinate de copiii cu probleme de sănătate mintală în relația cu instituțiile specializate sunt cauzate de faptul că sistemul public de sănătate mintală pediatrică se axează prea mult pe aspectele curative în detrimentul prevenției dar și de numărul redus de specialiști.
„Concluziile nu sunt deloc fericite, din păcate, și pot fi grupate pe mai multe paliere. În primul rând, serviciile sunt concentrate la nivel de spital de psihiatrie, unde rareori părintele își duce copilul, unde ajung, cel mai adesea, patologiile foarte grave nu neapărat cele mai frecvente, unde ne ducem atunci când nu mai avem altă soluție și unde intervenția este bazată, în mare măsură, pe educație. Nu se face terapie, nu se lucrează în echipă terapeutică complementară – psiholog, psihiatru, asistent social”, a precizat, ieri, la lansarea studiului, Diana Stănculeanu, coordonatorul proiectului.
În ce privește resursa umană, ea a atras atenția că la nivel național există aproximativ 200 de psihiatri specializați în psihiatria copilului, ceea ce este total insuficient dacă e să ne raportăm la populația minoră a țării, care numără peste patru milioane de copii.
„Sunt județe întregi care au un singur psihiatru de copii. Avem o populație de patru milioane de copii din care, conform Organizației Mondiale a Sănătății, 20 la sută deci aproximativ 900.000, au risc de a face o tulburare de sănătate mintală”, a mai precizat coordonatorul proiectului.
Ea a mai spus că cele mai frecvente tulburări psihice la copii sunt cele din categoria anxietății, care nu sunt atât de invalidante încât să presupună internare și medicație, dar care afectează calitatea vieții copilului zi de zi la școală și în familie. După anxietate urmează depresia și ADHD-ul, copiii cu autism și copiii cu probleme de comportament care ar putea merge ca și gravitate până la tulburări de conduită.
Din cercetarea realizată de „Salvați Copiii”, în opt județe, mai rezultă că pe lângă dificultatea de a crea echipe terapeutice există probleme cauzate și de faptul că nu există o colaborare eficientă cu sistemul educațional și cu cel de protecție a copilului sau de reticența părinților, care solicită ajutorul de specialitate doar în momentul în care copilul nu mai poate fi „stăpânit”.
„E nevoie de soluții care să vină de la nivelul instituțiilor centrale. Avem de doi ani în lucru o strategie de sănătate mintală pentru copii și adolescenți care nu a fost finalizată. Avem ministerele care subfinanțează în mod flagrant toate cele trei sisteme: educație, sănătate și protecție socială. E nevoie de implicarea tuturor factorilor de decizie de la nivel central până la nivel local pentru a găsi soluții pentru această problemă. Sunt probleme care ar putea fi rezolvate precoce, sau identificate foarte repede dacă spre exemplu medicul pediatru, unde părintele se duce frecvent, ar avea competențe pe sănătate mintală. Dar nu au”, a mai arătat Diana Stănculeanu.
Organizația „Salvați Copiii” a făcut și un set de recomandări care se referă la definitivarea și aprobarea strategiei de sănătate mintală pentru copii și adolescenți, introducerea unui modul de psihiatrie infantilă în formarea medicilor de familie sau la axarea modulului din formarea medicilor pediatri și pe patologii medii sau ușoare întrucât acestea sunt cele mai frecvente.
De asemenea, organizația recomandă deblocarea și scoaterea la concurs a posturilor din centrele de sănătate mintală pentru copii și adolescenți, spitale sau secții de psihiatrie, decontarea serviciilor de psihoterapie de către Casa de Asigurări de Sănătate și dezvoltarea de programe specifice adresate copiilor cu risc.
