Sistemul de salarizare a funcționarilor publici este „incoerent, impredictibil și nemotivant”, iar incompatibilitățile și interdicțiile în cazul acestora sunt cele mai excesive, restrictive și discriminatorii în raport cu cele ale altor categorii de oficiali, potrivit unui raport al Fundației Soros.
„Un exemplu este interdicția neconstituțională și discriminatorie – fiind practic singulară la nivelul categoriilor de persoane care ocupă o funcție sau o demnitate publică – de a nu fi «desfășurat activitate de poliție politică»”, se arată în raportul „Statutul funcționarului public pentru buna guvernare” realizat de Fundația Soros și prezentat luni.
Autorii raportului apreciază, totodată, că întârzirea de opt ani a Legii sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici reprezintă una dintre restanțele „cele mai serioase și mai pline de consecințe în procesul de «reformă a funcției publice» din România”.
„Deși au fost incluse în Programele de guvernare și în Programele legislative anuale încă din 2001, respectiv 2004, elaborarea și adoptarea Codului administrativ, Codului de procedură administrativă și Codului managementului serviciului civil/funcției publice, acestea rămân în continuare restanțe legislative care grevează procesul de reformă a funcției publice și administrației publice”, potrivit raportului.
În opinia autorilor raportului, recenta „elaborare defectuoasă” a Codului de procedură administrativă, fără ca odată cu acesta să fie elaborat și Codul administrativ, impune renunțarea la acest proiect în forma în care a fost supus dezbaterii publice.
Totodată, aceștia concluzionează că un număr de intervenții legislative se impun și cu privire la atribuțiile Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în condițiile în care gradul insuficient de independență instituțională al ANFP este de natură să afecteze îndeplinirea de calitate a atribuțiilor legale pe care autoritatea le are.
„Modificările legislative, facilitățile de pregătire, precum și reorganizarea instituțională constantă a serviciului public denotă prezența unui interes activ al administrației pentru această problemă. Cu toate acestea, reforma reală a corpului funcționarilor publici încă necesită îmbunătățiri esențiale”, apreciază autorii studiului.
Potrivit datelor oficiale, la 1 aprilie 2006, numărul total de funcționari publici era de 101.451, din care 5.549 lucrau în cadrul aparatului propriu al autorităților și instituțiilor publice centrale (5,47%), 53.247 în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale autorităților și instituțiilor publice centrale (52,49%), iar 42.655 în cadrul autorităților și instituțiilor publice locale (42,02%).
Raportul a fost realizat de Valerian Stan, expert juridic și Cristina Renert, coordonator de programe la Fundația Soros România, în cadrul proiectului Statutul funcționarului public pentru buna guvernare, implementat cu sprijinul Camerei Deputaților, prin intermediul programului Parteneriat cu societatea civilă. Autorii spun că scopul acestui studiu este de a contribui la reforma serviciului public din România prin abordarea aspectelor legislative importante, cu impact asupra capacității umane administrative.
