Sistemul de evaluare pentru conferirea titlurilor de profesor universitar, conferențiar universitar, cercetător științific gradele I și II a fost simplificat, solicitanții putând promova și numai pe baza activității desfășurate în țară, a declarat, ieri, ministrul Educației, Mihail Hărdău.
Fostul ministru al Educației și Cercetării Mircea Miclea a fost criticat de mediile universitare și academice după ce a încercat să introducă printre criteriile minime pentru obținerea titlurilor universitare obligativitatea publicării în reviste internaționale, efectuarea unor stadii de pregătire în instituții de învățământ superior din afara granițelor și chiar redactarea unor cărți în colaborare cu autori stăini.
Succesorul lui Miclea, ministrul Mihail Hărdău, a hotărât, în urma semnalelor primite de la universități și a consultărilor și propunerilor venite din partea comisiilor de specialitate ale Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor, să modifice anumite prevederi, pentru a le face mai accesibile.
Astfel, pentru evaluarea activității de cercetare și a contribuției științifice în vederea conferirii titlului de profesor sau conferențiar universitar, Ministerul Educației și Cercetării a propus și standarde noi, echivalente, pentru toate cele 14 domenii fundamentale, a declarat ministrul Hărdău.
Spre exemplu, pentru domeniul „Științe umaniste”, standardele minime pentru conferirea titlului de profesor universitar sunt echivalate după următorul sistem: un grant internațional se echivalează cu un grant/contract de cercetare la nivel național, obținut prin competiție, în calitate de director de proiect. Un articol cotat ISI (Institutul pentru Informația Științifică) se echivalează cu patru articole în reviste naționale recunoscute în domeniu. Citarea într-o bază de date internațională se echivalează cu trei articole în reviste naționale recunoscute în domeniu.
Pentru conferirea titlurilor de cercetător științific gradele I și II, contribuția științifică la dezvoltarea cunoașterii în domeniu, cu referire distinctă la realizările din ultimii cinci ani, va fi evaluată în funcție de articolele sau studiile publicate în reviste de specialitate de circulație internațională recunoscute (reviste cotate ISI sau indexate în baze de date internaționale specifice domeniului, care fac un proces de selecție a revistelor pe baza unor criterii de performanță) și cele din reviste din țară recunoscute de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior (CNCSIS). În plus, candidatul va face dovada cărților (autor, coautor, editor) și a capitolelor în cărți de specialitate publicate în edituri recunoscute, a studiilor publicate în volumele unor manifestări științifice internaționale recunoscute (cu ISSN sau ISBN) sau a brevetelor de invenție.
Pentru candidații din domeniile arte și cultură fizică și sport, lucrările publicate se pot referi la creații artistice sau performanțe sportive, inclusiv cele proprii.
În cazul titlului de cercetător științific gradul I, standardul minim presupune între șapte și nouă articole, studii sau brevete de invenție realizate în ultimii cinci ani, în calitate de autor sau coautor, prezentate în copie. Dintre acestea, cel puțin patru trebuie să fie cotate ISI (de exemplu, articole, studii prezentate la conferințe etc.) sau indexate în baze de date internaționale de referință pentru domeniu, iar în cazul cărților de specialitate, în minim două să apară ca prim sau unic autor.
Standardul minim pentru titlul de cercetător științific gradul II presupune patru – șase articole, studii sau brevete de invenție realizate în ultimii cinci ani în calitate de autor sau coautor, prezentate în copie. Dintre acestea, cel puțin două trebuie să fie cotate ISI sau indexate în baze de date internaționale de referință pentru domeniu sau un volum publicat pe baza tezei de doctorat.
