Siretiul

Siretiul
„Construcțiunea căilor ferate locale e asigurată; proiectele relative au primit zilele aceste înalta sancțiune și, dacă nu se vor ivi obstacole neprevăzute, se va realiza în timp apropiat una din dorințele cele mai juste ale Bucovinenilor. Între altele e proiectată și linia Hliboca – Siret…Siretiul e azi unul din orașele cele mai sărace ale Bucovinei, cu toate că putea să fie unul din cele mai de frunte. Împrejurările nefavorabile ale timpului, resboiul vamal cu România, clădirea edificiului școalei reale desființate, și – la ce să rătăcim adevărul – gospodăria unor galițieni ce aveau într’un timp frânele comunei în mâna lor și dăruiau banii comunali confraților din Galiția, toate aceste au redus Siretiul la mizeria de azi”.
„Gazeta Bucovinei”, Anul V, nr. 75, Cernăuți, Joi 3 Octomvrie 1895.
„Comemorarea foștilor voluntari și legionari români bucovineni”
„Vara aceasta s’au împlinit 20 de ani dela moartea eroilor voluntari bucovineni în armata română în frunte cu Ion Grămadă. Cuvine-se ca noi voluntarii să prăznuim această jertfă adusă de tineretul intelectual bucovinean la temelia României Mari pentru a lăsa tinerilor generații pildă vie și dragoste de neam. De aceea, voluntarii bucovineni din armata română din județul Suceava au hotărât să prăznuiască această jertfă a Bucovinei printr’o mare serbare voluntărească ce se va desfășura Duminică, 10 Octombrie 1937, orele 11 dimineață, în cimitirul orașului Suceava, la mormântul eroului Ion Grămadă…La această mare serbare voluntărească sunt invitați să participe camarazii voluntari din toate județele bucovinene, purtând decorații pe piept. De asemenea, sunt invitate și autoritățile sucevene, școalele și armata, pentru a da amploare cât mai mare acestei serbări. Locul de adunare pentru voluntari va fi curtea mănăstirii Sfântul Ioan. Ținuta pentru voluntarii din sate: sumane, căciuliși ghete, cu decorații”.
„Glasul Bucovinei”, Anul XX, Nr. 5171, 10 Octombrie 1937.
Descoperire
„Săpăturile de construcție efectuate pentru rezervorul de apă de la noul spital din Suceava au dus la o descoperire de o mare valoare științifică. La cca. 0,45 m adîncime, s-a dat de o placă groasă din piatră de gresie, lungă de 1,30 m și lată de 0,90 m, care constituie capacul unui mormînt. În interior s-au păstrat cîteva resturi osteologice omenești și un fragment de la maxilarul inferior al unui animal mic. Din inventar mai fac parte un toporaș din cremene șlefuită, precum și mai multe fragmente ceramice, care provin de la cîteva vase de dimensiuni mici, lucrate de mînă”.
„Zori Noi”, Anul XXII, nr. 6156, Duminică 1 octombrie 1967.