Populația stabilă a României este de 19.043.767 de persoane, cetățeni români și străini cu domiciliul sau reședința în România, dintre care 9.764.011, respectiv 51,3%, sunt femei, potrivit rezultatelor preliminare ale Recensământului Populației și al Locuințelor 2011.
Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor a comunicat, ieri, că din datele preliminare centralizate rezultă că populația stabilă a României este de 19.043.767 de persoane, diferența dintre femei și bărbați fiind de 484.255 în favoarea femeilor. Practic, la fiecare bărbat ar reveni 1,05 femei.
Singurul județ din țară unde numărul bărbaților este mai mare decât cel al femeilor este Vaslui, unde, din totalul de 375.151 locuitori stabili, numărul femeilor este de 187.452, în timp ce cel al bărbaților este de 187.699, diferența dintre cele două sexe fiind de 247 de bărbați.
Populația feminină este majoritară, reprezentând 51,3%, respectiv 9.764.011 din populația stabilă preliminară.
Mai mult de jumătate dintre bărbați (51,8%) și dintre femei (53,7%) locuiesc în municipii și orașe.
Bucureștiul este cea mai dezechilibrată localitate din punctul de vedere al raportului femei-bărbați, în Capitală fiind cu 123.119 mai multe femei decât bărbați (900.552 femei, 777.433 bărbați). Raportul este de 1.15 la 1, în favoarea femeilor.
Cele mai echilibrate județe din acest punct de vedere sunt Iași (364.861 femei, 358.692 bărbați, raport 1.02) și Bistrița-Năsăud (140.204 femei, 137.657 bărbați, raport 1.02).
La nivelul întregii țări, densitatea populației este de 79,9 locuitori pe kilometrul pătrat.
Județele cel mai dens populate sunt Ilfov (230,1 loc/kmp), Prahova (156,0 loc/kmp), Iași (132,1 loc/kmp), Dâmbovița (123,8 loc/kmp), Galați (113,6 loc/kmp), Cluj (98,8 loc/kmp), Brașov (94,2 loc/kmp) și Constanța (89,2 loc/kmp).
Densitățile cele mai scăzute s-au înregistrat în județele Tulcea (23,7 loc/kmp), Caraș-Severin (32,2 loc/kmp), Harghita (45,9 loc/kmp), Mehedinți (51,6 loc/kmp) Bistrița-Năsăud (51,9 loc/kmp), Arad (52,8 loc/kmp), Alba (52,4 loc/kmp) și Covasna (55,6 loc/kmp).
Procentajul locuințelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuințelor, adică circa un milion de persoane, cuprinzând populația plecată în străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în țară și populația necontactată.
Procente mai ridicate (în total număr de locuințe la nivelul localității) s-au înregistrat la nivelul orașelor mari: București (6,0%), Timișoara (5,8%), Iași (3,0%), Constanța (2,9%).
„În consecință, rezultatele preliminare vor suferi modificări în procesul de prelucrare și finalizare a numărului populației României prin operații de corectare/imputare, urmărind determinarea mai exactă a numărului persoanelor nerecenzate și includerea lor, pe de o parte, în populația stabilă și, pe de altă parte, prin coroborare cu alte surse de date, în estimarea numărului de emigranți”, a precizat Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor.
Rezultatele definitive ale Recensământului Populației și al Locuințelor 2011 vor fi anunțate în semestrul al doilea al anului 2013.
Datele preliminare (ca și cele provizorii) ale recensământului s-au obținut prin prelucrarea principalilor indicatori statistici incluși în tabelele centralizatoare, întocmite de către recenzori după perioada de colectare a datelor, pentru cele 105,5 mii sectoare de recensământ, a precizat sursa citată, într-un comunicat de presă remis vineri.
Recensământul populației și al locuințelor din România din anul 2011 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinței Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a recensămintelor populației și locuințelor2 și ale Regulamentului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind recensământul populației și locuințelor.
Conform acestor recomandări, populația stabilă a României include: persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România care, la momentul recensământului, se aflau pe teritoriul țării (persoane prezente) sau erau temporar absente, fiind plecate în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni; persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie venite pe teritoriul țării pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne o perioadă de cel puțin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar reședința în România; persoanele de cetățenie română plecate în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare și al reprezentanțelor comerciale românești din străinătate.
Recomandări europene
Conform definiției internaționale, nu au fost cuprinse în populația stabilă a țării: persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România plecate în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 12 luni sau cu intenția de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puțin 12 luni: la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată); persoanele de cetățenie străină sau fără cetățenie venite în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).
În conformitate cu recomandările internaționale, nu au făcut obiectul recensământului și nu au fost înregistrate la recensământ: cetățenii străini prezenți în România în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare și al reprezentanțelor comerciale străine în România; cetățenii străini prezenți ocazional în România la momentul critic al recensământului, pentru diverse scopuri: afaceri, turism etc., veniți pentru o perioadă mai mică de 12 luni, care nu aveau domiciliul sau reședința în România.
Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în formularele individuale și nici în centralizatoare: persoanele de cetățenie română, străină sau fără cetățenie cu domiciliul în România, care la momentul critic al recensământului erau plecate cu întreaga familie în străinătate și pentru care nu au existat alte persoane (în țară) care să declare existența lor; persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, prin evitarea vizitelor personalului de
recensământ (populație necontactată), a precizat Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor.
Recensământul Populației și Locuințelor a avut loc în perioada 20-31 octombrie 2011.
Eurostat a fixat pentru recensământul din 2011 un termen de furnizare a datelor finale de 27 de luni, ceea ce echivalează cu începutul anului 2014.
