Sindromul morții subite a sugarului (SMSS) ar putea fi provocat indirect de niște infecții bacteriene, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii britanici, care va fi publicat, astăzi, de revista The Lancet, informează AFP.
Sindromul morții subite a sugarului (SMSS) afectează copiii cu vârste sub un an și este un fenomen pentru care medicii nu au găsit încă o explicație exactă.
Pentru că atinge cel mai adesea băieții și pare a avea variații sezoniere (cu puncte culminante în timpul iernii), cercetătorii s-au gândit că decesul ar putea fi provocat de infecții respiratorii și de supraîncălzirea mediului.
Analiza a fost efectuată de profesorul Neil Sabire și colegii săi pediatri din Londra pe baza autopsiilor a 507 bebeluși (cu vârste cuprinse între o săptămână și un an), decedați din cauza SMSS între 1996 și 2005.
Cel mai mare risc îl reprezintă culcarea bebelușului pe burtă, subiectul unor campanii care au loc în multe țări. Cazurile de SMSS s-au înmulțit în lume după ce s-a răspândit practica de a culca bebelușul pe burtă. După ce s-a făcut campanie împotriva acestui lucru, numai în Franța, numărul deceselor a scăzut cu 1.500 de la începutul până la sfârșitul anilor ’90.
Din cele 507 decese avute în vedere pentru noul studiu, 379 prezentau cauze inexplicabile, 72 – cauze non-infecțioase (malformații cardiace congenitale, accidente etc.) și 56 – cauze infecțioase bacteriene (meningită, pneumonie etc.).
Cercetătorii au analizat postmortem și grupurile de bacterii susceptibile a provoca septicemii (infecție sangvină generalizată) – stafilococul auriu și Escherichia coli.
Aceste bacterii erau semnificativ mai numeroase în cazurile de morți inexplicabile decât în cele de origine non-infecțioasă. Acest lucru sugerează că infecția asociată acestor bacterii ar putea provoca SMSS, spun autorii studiului.
Însă cercetătorii spun că această asociere nu le permite să spună că bacteriile sunt cauza directă a SMSS. Bacteriile ar putea juca un rol în anumite cazuri de sindrom al morții subite a sugarului, prin intermediul toxinelor bacteriene care influențează activitatea cardio-respiratorie și cea neurologică, au indicat autorii studiului.
Detectarea acestor toxine constituie următoarea etapă în cercetarea SMSS.
O altă explicație posibilă ar fi că anumiți bebeluși au o predispoziție genetică pentru SMSS, iar infecțiile și toxinele bacterieme ar putea provoca o reacție inflamatorie excesivă, fatală, au indicat specialiștii de la Fundația britanică pentru studierea SMSS.
