„Pro Lex” susține că a contestat la Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR) și la Curtea de Apel București reorganizarea poliției, cerând anularea sau amânarea procedurii deoarece Liviu Popa ar fi emis dispoziții „în calitate de șef al Poliției Române” deși este inspector general al IGPR.
„Chestorul Popa Liviu nu știe ce funcție deține”, susține președintele „Pro Lex”, Vasile Lincu, astfel că, așa cum rezultă din contestația depusă de sindicat, reorganizarea Poliției Române poate fi anulată sau amânată.
„Deși Liviu Popa este inspector general al Inspectoratului General al Poliției Române, acesta emite dispoziții în calitatea de șef al Poliției Române, entitate din care face parte structura al cărui șef este în realitate. Potrivit Legii nr. 218/2002 Poliția Română are următoarea structură organizatorică: Inspectoratul General al Poliției Române, unități teritoriale aflate în subordinea Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția generală de poliție a municipiului București și inspectoratele județene de poliție, instituții de învățământ pentru formarea și pregătirea continuă a personalului, alte unități necesare pentru îndeplinirea atribuțiilor specifice poliției, înființate potrivit legii”, a precizat Lincu.
Totodată, în aplicarea legii, inspectorul general al Inspectoratului General al Poliției Române emite dispoziții obligatorii pentru personalul din subordine, la elaborarea cărora consultă Corpul Național al Polițiștilor și Consiliul.
Liderul sindical susține că prin dispozițiile lui Liviu Popa nu se respectă criteriile de selecție prevăzute de lege și se trece direct la proba interviului cu șefii profesionali.
„Mai mult, polițiștii sunt puși la dispoziție înainte de a li se comunica un act în acest sens, putând fi trași la răspundere pentru faptul că îndeplinesc atribuțiile din fișele posturilor desființate și nu cele din fișele noilor posturi sau cele stabilite de șeful unității, astfel cum prevede legea în cazul celor puși la dispoziție”, a spus Lincu.
Președintele „Pro Lex” reamintește faptul că la solicitarea scrisă a sindicatelor, fundamentată pe lipsa de pregătire juridică de care a dat dovadă în repetate rânduri, toată conducerea Direcției generale juridice din Ministerul Administrației și Internelor a fost schimbată în urmă cu două săptămâni.
Peste 2.000 de jandarmi din unitățile de Jandarmerie din țară nu au trecut de evaluări, aceste cadre militare rămânând la dispoziția comandanților de unități.
Purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei, Florin Hulea, a declarat că este vorba despre aproximativ 2.000 de jandarmi la nivel național și de aproximativ 200 la nivelul Capitalei.
Aceștia au rămas la dispoziția comandantului unității, astfel că vor putea participa la misiuni doar din ordinul acestuia.
Măsura s-a luat din 15 iunie, când cei care nu au trecut de evaluări au fost puși la dispoziție în vederea încadrării ulterioare pe funcții conform noii structuri de organizare.
Cei care se află la dispoziție până la 15 septembrie, conform termenului legal, vor susține examene pe funcțiile care vor rămâne neocupate în urma demisiei, a pensionării sau a promovării în alte funcții a unor alte cadre.
Ministrul Administrației și Internelor, Traian Igaș, asigura, în urmă cu o săptămână, că niciun cetățean nu va suferi din cauza disponibilizărilor din minister și că din instituție vor pleca „oamenii slabi”, care nu pot face față cerințelor actuale.
Traian Igaș a spus că procesul de reorganizare și restructurare a Ministerului Administrației și Internelor va fi dus la capăt, moment în care se vor vedea rezultatele.
Ministrul preciza că reorganizarea MAI a început de la Aparatul central și va continua până la ultima secție de poliție, urmând să plece oamenii care nu pot face față cerințelor actuale.
Ministrul Traian Igaș a făcut aceste declarații după ce lideri ai sindicatelor polițiștilor și personalului contractual au susținut că, în urma unei întâlniri la sediul MAI, s-a stabilit că în jur de 20 la sută din angajații de pe teren vor fi disponibilizați.
Traian Igaș a declarat, la începutul lunii iunie, după audierea sa în Comisia de apărare din Camera Deputaților, că 10.000 de angajați din MAI vor fi disponibilizați în următoarele două luni, inclusiv o mare parte din Aparatul central.
Potrivit lui Traian Igaș, angajații din MAI care vor fi disponibilizați nu vor primi salarii compensatorii, întrucât situația economică nu o permite. Igaș a afirmat că disponibilizații din MAI vor primi exact aceleași ajutoare sociale ca orice angajat care își pierde locul de muncă.
În urma mai multor runde de negocieri cu sindicatele, conducerea MAI a acceptat, ca alternativă la o parte din disponibilizări, exonerarea de la plata cheltuielilor de școlarizare pentru polițiștii și cadrele militare care solicită încetarea raporturilor de serviciu, prin demisie sau la cerere, anterior datei aplicării măsurilor de reducere a numărului de posturi. De asemenea, alte variante sunt suspendarea la cerere, pe o perioadă de doi-trei ani, a unor polițiști și pensionarea la cerere cu acordarea drepturilor compensatorii în decurs de trei ani.
Guvernul a decis amânarea încadrării absolvenților școlilor ministerului până la 1 ianuarie 2012 și a avizat începerea disponibilizărilor, printr-o OUG adoptată în 16 iunie.
