Sindicaliștii nu renunță la proteste în urma întâlnirii de vineri cu premierul Călin Popescu Tăriceanu, care nu a reprezentat o negociere, ci o informare a reprezentanților angajaților cu privire la situația economică a țării. „Am luat act de poziția Guvernului, dar se poate spune că este un mic pas înainte, premierul angajându-se că va chema partidele politice, săptămâna viitoare, pentru realizarea unui acord cu privire la începerea dialogului asupra legii de salarizare unică în sistemul bugetar, proiect care va fi finalizat, după cum spune Guvernul, la sfârșitul lunii iunie (2009 – n.r.), dar noi considerăm că un termen rezonabil ar fi sfârșitul lunii martie”, a declarat, președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, la finalul întâlnirii de vineri.
Sindicaliștii i-au mai spus premierului că este nevoie de o politică mai clară, care să elimine discrepanțele foarte mari între diferitele categorii de bugetari, a precizat Hossu. Acesta a adăugat că, în privința grevelor, fiecare federație va lua decizia de a continua sau nu protestele.
Președintele CNSLR Frăția, Marius Petcu, a declarat că, la întâlnirea de vineri, părțile și-au păstrat pozițiile exprimate anterior.
„Premierul ne-a explicat câte dificultăți creează această lege aprobată în Parlament (legea privind majorarea salariilor cadrelor didactice cu 50 la sută – nr.r) și care declanșează în cascadă solicitări de majorări salariale și ale altor sectoare bugetare, iar noi ne-am menținut poziția. Atâta timp cât legea privind majorarea salariilor profesorilor va fi aprobată în această formă și promulgată, ea va fi sursă de inspirație pentru celelalte categorii de bugetari, cum sunt cei din sănătate, funcționarii publici. Așteptăm acel moment, dar până atunci nu renunțăm la această presiune, generată de hotărârile organelor de conducere atât la Federația Sanitas, cât și la funcționarii publici, de a crește salariile cu 50 sau 60 la sută”, a explicat liderul CNSLR Frăția.
Petcu a adăugat că fiecare organizație ia hotărâri pentru acțiuni de luptă sindicală parcurgând toate etapele legale, deci se ia în calcul declanșarea de grevă generală în aceste sectoare.
„Premierul a spus că este într-o maximă dificultate și, până la pronunțarea Curții Constituționale sau până la promulgarea legii, nu avem ce să discutăm despre procente de majorare a salariilor, dar a recunoscut că în situația în care se va face o majorare a salariilor pentru învățământ, se așteaptă ca celelalte organizații sindicale să-și mențină și ele solicitarea de creștere salarială”, a mai spus Marius Petcu.
În opinia liderului sindical, ideea de a avea o lege a salarizării bugetarilor, „o lucrare care se întinde pe mai multe mandate în urmă”, ar putea avea sau nu o finalitate. „Eu nu cred într-o astfel de lege, care din punctul nostru de vedere ar trebui să aducă îmbunătățiri și creșteri de salarii, iar din punctul de vedere al Guvernului înseamnă plafonări de salarii”, a afirmat Petcu.
La rândul său, președintele BNS, Dumitru Costin, consideră că întâlnirea de vineri nu a făcut decât „să schimbe opinii”.
Costin a spus că, pe de o parte, sindicaliștii au auzit din nou mesajul premierului și al Guvernului, iar pe de altă parte aceștia și-au comunicat punctul de vedere în ceea ce privește creșterile salariale din sectorul educației.
„Am arătat că există posibilitatea ca acest lucru să se întâmple, cu condiția coroborării acestui demers cu îmbunătățirea actului educațional și reducerea unor cheltuieli nejustificate care se fac acum pe o infrastructură supradimensionată față de numărul de elevi și profesori existenți în sistemul educațional”, a explicat Costin.
În ceea ce privește corpul funcționarilor publici, sindicaliștii au arătat că „pe o formulă matematică corectă”, care nu ar putea să genereze în niciun fel o situație inflaționistă și corectând fondul de salarii pentru acest an cu prognoza de creștere economică și de inflație pe anul viitor, s-ar putea produce creșteri de salarii semnificative, unele care să atingă chiar cerințele organizațiilor sindicale, cu condiția ca acest lucru să se întâmple în interiorul unei noi legi a salarizării în sectorul public.
„A doua condiție prezentată de noi a fost ca anumite categorii socio-profesionale care au ajuns să aibă salarii la nivel european să mai stea pe loc în perioada următoare, alții urmând să beneficieze de aceste creșteri salariale”, a adăugat Costin.
Acesta spune că există un mecanism economic corect care s-ar putea pune în aplicare și care ar putea să dea soluții pentru anumite categorii de funcționari publici. „Este exclusă varianta unei creșteri cu 50 la sută de la stânga la dreapta la întreg sistemul, pentru că asta ar duce la creșterea unor discrepanțe”, potrivit liderului BNS.
De asemenea, sindicaliștii au cerut premierului și ministrului Muncii să elimine acele incompatibilități care se aplică acum funcționarilor publici și care le restricționează acestora dreptul de a-și câștiga existența corect din muncă.
„Am cerut să elimine alte restricții care există în sectorul bugetar, care blochează avansarea în carieră și care se bazează pe un mecanism care îi obligă pe funcționarii publici să învețe, să se perfecționeze, dar nu prevăd fondurile respective, este o situație creată prin două acte normative care se bat cap în cap”, a spus Costin.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a spus, vineri, la începutul discuțiilor cu sindicatele, de la Palatul Victoria, că nu va negocia majorarea salariilor, ci va căuta să găsească împreună cu acestea soluții de perspectivă pentru solicitările salariale ale bugetarilor.
„Nu am organizat azi negocieri salariale. V-am chemat să facem cu toții o discuție serioasă și responsabilă pe un subiect care ne frământă și pe unii, și pe alții, e o provocare majoră și trebuie să găsim o soluție de perspectivă, și nu o soluție de moment”, a spus Tăriceanu.
Acesta a arătat că înțelege și privește cu toată disponibilitatea discuțiile în legătură cu creșterea nivelului de trai, inclusiv a salariilor, dar astfel de discuții trebuie să pornească de la o bază economică și a criticat în acest context deciziile recente ale Parlamentului.
„La Parlament este un moment în care presiunea electorală se face prea tare simțită și, din acest motiv, deciziile nu sunt bine cumpănite. Riscăm să ajungem în situația în care se generează așteptări foarte ridicate, fără să ne gândim dacă aceste promisiuni pot fi acoperite”, a spus Tăriceanu.
El a adăugat că deciziile privind majorările salariale nu pot să nu țină seama și de conjunctura economică internațională, cu toate că economia românească este una performantă.
Tot vineri, președintele Traian Băsescu a făcut un apel la responsabilitate către Guvern, Parlament și sindicate, în contextul acestor negocieri.
Șeful statului a declarat că deprecierea cursului monedei naționale a fost generată de trei factori, unul dintre acesta fiind competiția între Guvern și Parlament: „cine dă mai mult din banii publici, confundând bugetul de stat cu bugetul de campanie”.
În opinia președintelui, cel de-al doilea motiv care a generat această situație îl reprezintă declarațiile contradictorii ale membrilor Guvernului, care „au trecut de la triumfalismul succesului economic la disperarea convocării CSAT”.
El a adăugat că un alt factor este faptul că sindicatele au anunțat revendicări salariale „cu cifre care nu pot fi apreciate decât ca fiind nerealiste”.
Totodată, potrivit președintelui Băsescu, cei care ar putea fi afectați de lipsa de responsabilitate a instituțiilor menționate sunt cei față de care factorul politic își clamează grija, adică profesorii, funcționarii publici, pensionarii, „cei 530.000 de cetățeni români care au credite în valută mai mari de 20.000 de euro și care totalizează 14 miliarde de euro credite la bănci și întreprinderile mici și mijlocii care au credite de 14 miliarde de euro”.
Președintele a făcut și o „observație personală”, în opinia sa, problema reală în relația dintre politic și sindicate fiind tergiversarea adoptării unei legi a salarizării publice, nu cea a salariilor profesorilor, a funcționarilor publici sau a personalului din sectorul sanitar.
Peste 100.000 de funcționarii publici din direcții de finanțare, trezorerii, vămi, case de pensii, direcții de statistică, primării, consilii județene și direcții pentru asistență socială și protecția copilului din toată țara au participat, joi, la o grevă de avertisment de două ore, cerând majorarea salariilor cu 50 la sută.
Președintele Alianței Sed Lex, Vasile Marica, a declarat că funcționarii publici pe care-i reprezintă speră ca la negocierile de vineri cu premierul Tăriceanu să se găsească soluții pentru salarii echitabile în sistemul bugetar. Acesta a adăugat că dacă nu vor fi mulțumiți de rezultatele discuțiilor de vineri, sindicaliștii vor merge până la capăt și vor declanșa, joia viitoare, grevă generală pe termen nelimitat.
Camera Deputaților a aprobat, în unanimitate, o ordonanță care prevede creșterea cu 50% a salariilor personalului din învățământ. Camera este for decizional în privința acestui act normativ.
În urma acestei decizii, sindicatele din mai multe domenii au cerut și majorarea salariilor lor cu 50 la sută.
Potrivit calculelor ministrului Economiei și Finanțelor, o creștere generalizată a salariilor bugetare cu 50 de procente ar echivala cu un deficit consolidat de 7% din PIB anul viitor sau cu anularea tuturor investițiilor din aceste sectoare.
Guvernul a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu un posibil conflict între Executiv și Legislativ provocat de decizia Camerei Deputaților de creșterea cu 50% a salariilor profesorilor.
În contestația transmisă, joi, Curții Constituționale, Guvernul susține că acceptarea acestei măsuri va determina „discrepanțe bugetare majore” și va impune, în final, majorarea salariului salariului minim brut și a punctului de pensie.
În document se arată că pentru majorarea salariilor în învățământ cu 50% nu au fost precizate sursele de finanțare și sunt create premisele pentru apariția unor discrepanțe bugetare majore, a declarat agenției MEDIAFAX secretarul general al Guvernului, Gabriel Berca.
Această măsură va determina și alte categorii sociale să formuleze solicitări similare de creșteri salariale, ceea ce va obliga, în final, la majorarea salariului minim brut pe economie și a punctului de pensie, se mai arată în document.
