Solicitările sindicatelor cu privire la modificările Codului Muncii sunt perfect justificate, potrivit observațiilor Organizației Internaționale a Muncii – Biroul de țară pentru Europa Centrală și de Est, iar propunerile Guvernului nu au niciun fundament, susțin cele cinci confederații sindicale.
Confederația „Cartel Alfa”, CNSLR – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România, Blocul Național Sindical, Confederația Națională Sindicală „Meridian” au solicitat poziția tehnică a OIM care să examineze propunerile de modificare ale Codului Muncii și a proiectului de lege asupra dialogului social, din punct de vedere tehnic, al raportării la standardele internaționale de muncă, al legislației internaționale și al practicilor comparative de muncă.
Organizația Internațională a Muncii a redactat textul Memorandumului tehnic referitor la propunerile de modificare ale Codului Muncii și a proiectului de lege asupra dialogului social, la solicitarea sindicatelor.
„Răspunsul tehnic al Organizației Internaționale a Muncii – Biroul de țară pentru Europa Centrală și de Est și observațiile făcute de specialiștii săi dovedesc, o dată în plus că solicitările sindicatelor cu privire la modificările propuse de Guvern în ceea ce privește Codul Muncii sunt perfect justificate”, se arată în comunicat.
OIM a remarcat faptul că propunerile Guvernului nu au niciun fundament logic și a atras atenția asupra faptului că proiectele de modificare a Codului Muncii, care vor afecta negativ activitatea și garanția asupra locului de muncă pentru toți lucrătorii din România, indiferent dacă activează în mediul privat sau sunt bugetari, nu au fost precedate de nicio expunere de motive și nu au fost însoțite de o documentare sau o analiză obiectivă a impactului social real.
„Organizația Internațională a Muncii subliniază faptul că dorește să încurajeze consultările tripartite care stau la baza dialogului social – ca principal mecanism al societăților democratice – și sugerează Guvernului să acorde timp suficient pentru examinarea detaliată a comentariilor tehnice pe care OIM, prin Biroul de țară pentru Europa Centrală și de Est, le face proiectului de modificare a Codului Muncii și a legii dialogului social”, se mai arată în comunicat.
Sindicatele și patronatele se opun concedierilor colective, majorării perioadei de probă la angajare și a perioadei de preaviz la încetarea contractului, vor să participe la negocierea contractului colectiv de muncă și propun ca și patronii să poată face grevă, ca reacție la protestul angajaților.
Cele cinci confederații sindicale și patru confederații patronale au semnat documentele cu propunerile de modificare a Codului muncii și a Codului dialogului social în forma convenită de comun acord, acestea fiind depuse, vineri, la Guvern.
Partenerii sociali nu sunt de acord cu concedierile colective, aceștia amenințând că dacă Guvernul, care nu a impus desființarea contractelor colective, ci doar a propus acest lucru, va ajunge să desființeze aceste contracte, nu va face decât să scoată toată lumea în stradă.
Atât sindicatele cât și patronatele exclud posibilitatea existenței a două contracte colective de muncă la nivel național, considerând că nu se poate împărți societatea românească în două.
Pe de altă parte, sindicatele și patronatele au insistat să existe principiul „erga omnes” și la nivel de ramură, pentru eliminarea concurenței neloiale.
Atât sindicatele, cât și patronatele vor să existe contracte pe perioadă nedeterminată, Guvernul propunând contractele pe perioadă determinată, de doi-trei ani, pe motiv că astfel s-ar reduce evaziunea fiscală.
În ceea ce privește perioadă de probă la angajare, pe care Guvernul o vrea majorată de la 30 la 45 de zile, sindicatele susțin că aceasta ar crea un caracter de instabilitate a locului de muncă, motiv pentru care nu sunt de acord cu propunerea.
Adrian Izvoreanu, reprezentantul Alianței Confederațiilor Patronale din România, a precizat că în Codul muncii a fost amintită posibilitatea ca patronii să intre în grevă, ca ripostă la greva angajaților, aceasta fiind o practică în mai multe țări europene, dar a susținut că aceasta trebuie dezvoltată într-o lege specială.
Potrivit lui Izvoreanu, greva patronală se referă la reacția angajatorilor la greva angajaților, care urmărește conservarea proprietății în anumite ramuri, fiind vorba de conservarea unor informații. Izvoreanu a explicat că dacă o parte dintre angajații unei firme declanșează greva, cei care nu s-au raliat la acest proces vor fi practic forțați să-și întrerupă activitatea deoarece „compania își închide porțile”.
Ministerul Muncii are deja noi propuneri la proiectul de act normativ privind modificarea Codului muncii aflat în dezbatere publică din decembrie 2010. Printre noile propuneri pe care Ministerul Muncii le aduce proiectului de modificare a Codului muncii este și cea referitoare la sarcina probei în conflictele de muncă. Astfel, în ultima variantă a proiectului de modificare a Codului muncii, obținută de MEDIAFAX, se arată că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului. Ministerul Muncii renunță astfel la intenția de a obliga angajatul reclamant să aducă probe în conflictele de muncă și menține această dispoziție în sarcina angajatorului.
Ministrul Muncii, Ioan Botiș, își susține în continuare varianta de modificare a Codului muncii propusă sindicatelor, dar este de acord să modifice documentul dacă Executivul va decide că sunt recomandări de la partenerii sociali care pot fi preluate.
Codul muncii și proiectele de legi privind dialogul social ar trebuie finalizate până la începutul sesiunii parlamentare, așa cum solicita, recent, premierul Emil Boc.
Guvernul nu a decis deocamdată dacă își va asuma răspunderea în Parlament pe proiectul de modificare a Codului muncii.
