Sindicaliștii participanți la discuțiile, de vineri de la Ministerul Finanțelor, s-au declarat nemulțumiți de rezultatul dezbaterilor pe tema actului normativ privind tăierea unor sporuri și plata orelor suplimentare, ei luând în calcul acționarea în instanță a Guvernului. Președintele „Sed Lex”, Vasile Marica, a declarat la finalul discuțiilor, că Ministerul Muncii ar fi trebuit să inițieze discuțiile cu partenerii sociali privind prevederile acestei ordonanțe, însă acest lucru nu s-a întâmplat, reprezentanții Executivului „încercând să perieze Ordonanța negociată cu ministrul de Finanțe și cu premierul Emil Boc”.
Marica au spus că discuțiile de vineri de la Ministerul finanțelor s-au oprit doar la principii, aceștia opunându-se categoric tăierii sporurilor și a orelor suplimentare.
„Le-am cerut să vadă ce înseamnă ca 1,3 milioane de funcționari publici să dea în judecată Guvernul. Le-am cerut să facă un calcul și să vadă ce-i mai avantajos, să facă aceste plăți sau să plătească cheltuieli de judeactă și drepturile care se cuvin, ulterior”, a declarat Marica.
Președintele „Sed Lex” a mai declarat că Guvernul „joacă foarte periculos, lipsit de profesionalism”, sindicaliștii fiind dezamăgiți că Executivul nu-și respectă promisiunile.
„Nu s-a discutat nicio clipă despre eliminarea sporurilor. Oamenii din teritoriu sunt extrem de nemulțumiți. Eu nu cred că se va ajunge la eliminarea sporurilor pentru că nu pot călca în picioare Codul Muncii”, a declarat Marica, precizând că în cadrul discuțiilor viitoare se va stabili și dacă funcționarii publici vor ieși în stradă.
Liderul a spus că nu va negocia plata salariilor compensatorii, întrucât acest lucru înseamnă să dea oameni afară.
Marica a mai spus că a cerut Executivului ca miniștrii să renunțe la consilieri și ca în cadrul ministerelor să se mai renunțe la unele posturi de conducere în vederea economisirii unor bani.
Sindicaliștii au criticat decizia Executivului de modifica denumirea unor ministere, precizând că, astfel de cheltuieli sunt „complet inutile”.
În ceea ce privește posibilitatea introducerii în ordonanța de urgență a prevederilor privind neplata orelor suplimentare, Marica a declarat că funcționarii publici vor da în judecată Guvernul pentru rezolvarea acestei probleme, nefiind necesară ieșirea în stradă.
La rândul său, președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Aurel Cornea, a declarat că nu este de acord cu textul ordonanței, aceasta „reprezentând din partea Guvernului dispreț față de dialogul social întrucât în toate discuțiile de până acum, nu s-a pus problema reducerii acestor sporuri sau a altor drepturi salariale”.
„Au discutat acest proiect de ordonanță de urgență fără să ne consulte. Am refuzat să participăm la discuțiile de azi. Nu acceptăm tăierea altor sporuri decât cele discutate cu premierul Emil Boc”, a declarat Cornea.
Liderul sindical a mai spus că, în viitor, vor fi luate măsuri de a da în judecată Guvernul, mergând până la a sesiza autoritățile internaționale și declanșarea grevei generale.
Totodată, Cornea a precizat că, în discuțiile anterioare cu Executivul, s-a convenit asupra posibilității de eliminare a indemnizației de spor în valoare de 75 % pentru cei care lucrează cu fonduri europene sau a indemnizației de 15% pentru limbă străină, nefiind vorba de eliminarea salariului de merit în învățământ, de orele suplimentare sau de sporul de 2 % acordate în învățământ.
„Salariul de merit reprezintă un criteriu de performanță și se acordă în baza unui punctaj. Acest drept se acordă pentru 15% din totalul cadrelor didactice”, a declarat Cornea, precizând că, în cazul introducerii acestor prevederi, pierderile salariale pentru personalul din învățământ ar fi de aproximativ 60%.
„Acest lucru înseamnă o curbă de sacrificiu nemaiîntâlnită nici măcar în perioada interbelică”, a declarat Cornea.
Sebastian Oprescu, președintele Sindicatului Național al Funcționarilor Publici și reprezentant al Cartel Alfa, a declarat că proiectul ordonanței de urgență „reprezentă o jignire adusă administrației publice”.
„Am respins discuția privind eliminarea sporurilor sau a plății orelor suplimentare”, a susținut Oprescu.
El a spus că a discutat cu președintele FSLI, Aurel Cornea, acesta luând în calcul posibilitatea să se asocieze cu SNFP pentru acțiuni de protest comune.
În ceea ce privește și asocierea celorlalți funcționari publici la acțiunile de protest, Oprescu a declarat că, de săptămâna viitoare, se vor face diligențele pentru demararea procedurii protestului de solidaritate.
Președintele Cartel Alfa, Bogdan Hossu, a declarat că ordonanța de urgență trebuia discutată la Ministerul Muncii pentru că atacă acte normative care țin de responsabilitatea acestui minister. Proiectul de ordonanță de urgență excede discuția cu Emil Boc referitor la măsurile de limitare a unor „excese de zel”.
„Astăzi se atacă și se abrogă o serie de acte normative precum și bazele Codului Muncii pentru că nu se poate substitui o lege legislației existente”, a declarat Hossu.
În opinia sa, proiectul de ordonanță de urgență are „multe picioare de lut”, credibilitatea Guvernului fiind pusă în discuție.
„E ca și când Guvernul încearcă să mintă, or nu cred că acesta este scopul”, a mai spus Hossu.
Liderul Cartel Alfa a precizat, totodată, că nu crede că se va ajunge la forme de protest, în opinia sa, acest lucru putând fi rezolvat în urma discuțiilor care vor avea loc la Ministerul Muncii, astfel încât proiectul de act normativ să ajungă la o formă normală.
În ceea ce privește acordarea celui de-al 13 lea salariu, Hossu a spus că de principiu s-a stabilit că acesta se va acorda, însă a menționat că în actul legii există o ambiguitate.
Ministrul de Finanțe, Gheorghe Pogea, a declarat, vineri, că nu a participat la întâlnirea cu reprezentanții sindicaliștilor, însă a fost informat de secretarii de stat despre lucrurile discutate.
„Întotdeauna există divergențe. Mi-au transmis secretarii de stat că partenerii de dialog social vor mai întâi o discuție la Ministerul Muncii pe marginea proiectului de ordonanță de urgență. Nu vom lua măsuri fără a discuta cu partenerii sociali”, a declarat Pogea.
Demnitarul a mai spus că atitudinea sindicaliștilor este normală însă și-a exprimat încrederea că aceștia „înțeleg că acolo unde este exces, trebuie să luăm și acolo unde există deficit, trebuie completat”.
În ceea ce privește al 13-lea salariu, ministrul de Finanțe a declarat că acesta nu se va acorda preferențial și că la anumite ministere a început deja să se dea etapizat.
Reprezentanții funcționarilor publici au acuzat, vinerea trecută, după întâlnirea cu reprezentanții Ministerului Muncii, că membrii Executivului mimează dialogul social și susțin că vor înainta o petiție Parlamentului pentru a atrage atenția că problemele din administrația publică nu sunt luate în serios.
Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrația Locală, Răzvan Bordeanu, declara atunci, că reprezentanții Ministerului Muncii mimează dialogul social, reluând în cadrul întâlnirii discuțiile referitoare la principiile care vor sta la baza legii unice a salarizării în sistemul bugetar.
Nemulțumiți de modul în care au descurs discuțiile, reprezentanții Sed Lex s-au retras de la negocierile organizate la Ministerul Muncii, arătând că s-a încercat aducerea în discuție a unor teme deja dezbătute, respectiv reducerea de personal, eliminarea unor sporuri, pentru care s-au găsit deja soluții.
Președintele Alianței „Sed Lex”, Vasile Marica, declara, în februarie, că Alianța nu este de acord cu renunțarea la sporuri și la indemnizații.
Liderul sindical susținea că, pentru economii, Guvernul poate lua din indemnizațiile acordate pentru conducere, din indemnizațiile pentru organizarea concursurilor, a licitațiilor, precizând că valoarea sporurilor nu poate fi afectată.
Vasile Marica a dat exemplul unor sporuri acordate din economiile făcute de anumite instituții cu personal insuficient.
Președintele „Sed Lex” sublinia că nu se poate renunța la locurile de muncă ale unor angajați în favoarea altor angajați.
Sindicaliștii cer alocarea sumelor aferente drepturilor salariale ale funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică (inclusiv plata orelor suplimentare efectuate din dispozițiile conducătorilor de instituții și a sporuruilor aferente condițiilor vătămătoare sau specifice), protecția juridică a funcționarilor publici din instituțiile de control și demararea negocierilor privind încheierea Acordului și Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură.
„Subfinanțarea administrației publice, lipsa protecției juridice a funcționarilor publici în perioadele de criză economică, perioade în care comportamentul unor agenți economici sau grupări infracționale poate fi influențat negativ din cauza realităților socio-economice, vor avea efecte negative asupra bugetului de stat și chiar a ordinii de drept. Prin politica salarială deficitară, Guvernul României este în culpă în ceea ce privește corupția”, a arătat președintele SNFP.
Sebastian Oprescu a mai spus că, vineri, de la ora 12.00, reprezentanții SNFP au fost invitați la Palatul Cotroceni, precizând că discuțiile vor fi „informale, nu decizionale”, astfel încât este exclusă posibilitatea anulării sau amânării acțiunilor de protest anunțate.
De asemenea, luni, de la ora 16.00, membrii SNFP au fost invitați la Guvern pentru a discuta despre angajații care urmează să fie disponibilizați.
Oprescu a declarat că va cere Executivului încadrarea persoanelor disponibilizate pe alte posturi sau plata a zece salarii compensatorii, precizând că această solicitare este justificată de faptul că „suntem într-o criză economică, acei oameni fiind în imposibilitatea de a-și găsi noi locuri de muncă”.
Totodată, președintele Alianței „Sed Lex”, Vasile Marica, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că Ministerul de Finanțe a invitat, vineri, de la ora 10.00, reprezentanții funcționarilor publici la discuții despre problema reducerii sporurilor.
SNFP a decis, luni, să se retragă de la negocierile cu membrii Executivului și să reia acțiunile de protest.
Liderii SNFP au susținut că negocierile cu reprezentanții Guvernului privind revendicările funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică sunt „neserioase” și că „în spatele acestora se pregătesc acte normative care nu țin cont de negocierile în curs și care aduc diminuări semnificative ale veniturilor angajaților din administrație”.
Totodată, SNFP acuză că „se încearcă politizarea excesivă a administrației publice, cu efecte negative asupra calității serviciilor publice oferite populației”.
SNFP anunța, joia trecută, că renunță la acțiunile de protest anunțate pentru 20 și 27 februarie, pentru o perioadă de zece zile, cât vor dura negocierile cu Guvernul, sindicaliștii luând în calcul anularea grevelor în funcție de rezultatul discuțiilor.
Prima întâlnire a sindicaliștilor cu membrii Executivului a avut loc, vinerea trecută, la întâlnire participând reprezentanții Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Însă în urma acesteia, reprezentanții funcționarilor publici au acuzat membrii Executivului că mimează dialogul social.
Președintele Federației Naționale a Sindicatelor din Administrația Locală, Răzvan Bordeanu, a declarat, după întâlnirea cu reprezentanții Ministerului Muncii, că se mimează dialogul social.
Nemulțumiți de modul în care au descurs discuțiile, reprezentanții Sed Lex s-au retras de la negocieri, arătând că s-a încercat aducerea în discuție a unor teme deja dezbătute, respectiv reducerea de personal, eliminarea unor sporuri, pentru care s-au găsit deja soluții.
Sindicaliștii cer plata orelor suplimentare și a sporurilor, salarizare conform Statutului funcționarilor publici și începerea negocierilor privind încheierea Acordului și Contractului colectiv de muncă la nivel de ramură.
Executivul a decis că salariile în sectorul bugetar vor fi majorate în acest an cu 5%, în două etape, cu 3% în luna aprilie și 2% în luna octombrie, iar pensia socială minimă de 350 lei va fi acordată tot în două tranșe, de la 1 mai, cu plata în luna iunie, și de la 1 octombrie, cu plata din luna noiembrie.
Reprezentanții Guvernului și cei ai sindicatelor și patronatelor au convenit ca discuțiile privind majorările salariale din acest an să aibă loc după 15 aprilie 2009, pe baza rezultatelor economice din primul trimestru.
Până la 15 aprilie vor începe și discuțiile pentru elaborarea legii de salarizare unică în sectorul bugetar. În același timp, sporurile salariale și stimulentele, altele decât cele prevăzute în Codul Muncii, vor fi reduse sau eliminate printr-un act normativ distinct.
