SINĂUȚI. (II)În 4 martie 1652, se împart moșiile răposatului Gavrilaș Mateiaș între copii lui, Ieremie, Ileana comisoia și Alexandra vorniceasa. „Partea jupânesei Ileana comisoaia a fost… o parte de Sinăuți”.
Jupâneasa Ileana comisoaia, fata lui Gavrilaș Mateiaș logofăt, avea să cumpere, cu 120 lei turcești, încă 4 jirebii în Sinăuți, în 12 aprilie 1652, de la Cărstea Dracea, feciorul lui Iurașco Drace.
Răzeși în Sinăuți erau și Ursul Ciogolea și Matei Hulubei din Rogojești (Rugășești), cei care, în 24 octombrie 1665, zălogesc partea lor din Sinăuți lui Vasilie Stărcea pentru plata goștinei la oi.
În 19 iunie 1743, satul Sinăuți, care avea 54 jirebii, era împărțit între Lupu Balș, familia Ciomărtan, Pascal Dohatco și Maria Mihăileasa.
Recensământul lui Rumeanțev[1], din 1772-1773, înregistrează la Sănăuți, în Ocolul Berhometelor, fără alte precizări, „57 – toată suma caselor”, însemnând 1 mazil, 1 ruptaș, 1 popă, 4 femei sărace și 50 birnici.
În 1774, Sinăuții aveau 61 familii, iar în 1784, 124 familii.
În 3 ianuarie 1793, Radu Cantacuzino arendează, pe 6 ani, moșia lui din Sinăuți (cea a lui Lupu Balș).
În Sinăuți existau două biserici, cea a Sfinților Împărați din Sinăuții de Sus, construită, între anii 1786-1790, de familia ILSKI, restaurată în 1892, și biserica din Sinăuții de Jos, construită, între anii 1802-1803, de Ioan GRIGORCEA, Ștefan SAVESCUL și Ioan CIOMĂRTAN. În 1843, biserica din Sinăuții de Sus, cu 653 enoriași, era patronată de Andreas de AIVAS și slujită de preotul administrator Ioan PIȚUL, cea din Sinăuții de Jos, cu 538 enoriași, fiind patronată de Ioan de GRIGORCEA, iar postul de paroh nefiind ocupat. În 1876, patronul bisericii din Sinăuții de Sus, cu 982 enoriași, era Gregor de AIVAS, paroh fiind Leon ZUGRAV, iar biserica din Sinăuții de Jos, cu 878 enoriași, era patronată de Nicolai de GRIGORCE, paroh fiind Georgie ȘESAN. În 1907, patronul bisericii din Sinăuții de Sus era Victoria de GRIGORCEA, paroh fiind George HORGA, născut în 1857, preot din 1896, paroh din 1902, iar cantor, din 1902, Samuil SANDULOVICI, născut în 1852; biserica din Sinăuții de Jos era patronată de aceiași Victoria de GRIGORCEA, paroh fiind Victor MITROFANOVICI, născut în 1862, preot din 1890, paroh din 1898, iar cantor, din 1900, Leon GABOR, născut în 1867.
Din 1884, funcționa doar la Sinăuții de Jos o școală cu 2 clase[2].
În 24 decembrie 1883, este inaugurată clădirea vămii din Sinăuți, construită de inginerul ținutal Adolf Marin.
În 1890, Sinăuții de Jos aveau 1.000 locuitori, în mare majoritate ucraineni, primar fiind Nicolai Andriciuc. Învățător era renumitul folclorist Alexandru Voevitca, paroh – Georgie Șesan, iar cantor bisericesc – Leon Gabor.
Sinăuții de Sus aveau 1.010 locuitori români, paroh fiind Vichentie Vasilovschi, iar cantor bisericesc – Samuil Sandulovici.
La Sinăuții de Jos s-au născut poeții George VOEVIDCA (9 aprilie 1839), Vasile TĂRÎȚEANU (27 septembrie 1945) și Ilie Tudor ZEGREA (3 iunie 1949), precum și publicistul Mihai MITITIUC (16 martie 1937).
[1] ACAD. ȘT. RSS MOLD., Moldovaîn epoca feudalismului, VII, I, Chișinău 1975, p. 339
[2] SCHEMATISMUS DER BUKOWINAER, Czernowitz, 1843 p. 38, 1876 p. 31, 1907 p. 135