Ce este oare mai sănătos decât un hohot sănătos de râs? Iar pentru a râde, orice scuză e bună, începând cu o replică ironică despre persoane sau anumite situații și până la clasicul banc. Doar că râsul pare a fi ceva simplu și spontan mai mult pentru tineri, decât pentru persoanele trecute de prima tinerețe.
Potrivit unui studiu dat publicității de revista Focus Junios, adolescenții și persoanele tinere râd în medie de 400 de ore pe zi, în timp ce adulții de doar 18 ori. În plus, tinerii și adulții râd de lucruri diferite și într-un mod diferit. De exemplu, la adulți, curba de „stingere” a unui hohot de râs este brusc, altfel spus adulții se satură imediat să audă tot mereu același banc, în timp ce tinerii, dacă anecdota a avut loc printre persoane de aceeași vârstă cu ei, o repetă de mii de ori, continuând a se amuza copios pe seama ei. Cel care a realizat un studiu despre comportamentul adulților și al tinerilor la auzirea unei glume sau a unor replici comice este psihologul britanic Richard Wiseman, omul de știință, în opinia căruia optimismul este adevărata esență a norocului în viață. În opinia cercetătorului britanic, „unul dintre primele mecanisme care declanșează râsul este transformarea unor circumstanțe înspăimântătoare sau care stârnesc teama în situații comice”. Altfel spus, Wiseman susține că, de exemplu, fantoma este o ființă care bagă în sperieți pe oricine, indiferent dacă este vorba de copii sau adulți. Dacă însă devine „o brânză care se întinde pe pâine”, tremuratul se transformă în râs.
Bancurile aduc popularitate
Potrivit studiului lui Wiseman, a spune bancuri este o manieră ca oricare alta pentru a atrage simpatia celor din jur și pentru a ne face acceptați într-un grup nou. Și având în vedere că această „comicitate” nu este făcută doar din cuvinte și replici, cercetătorul a realizat „un laborator al râsului”, în care fiecare animal are un loc al său într-un clasament ideal al comicității. Pe podium avem de-a face cu o originală tripletă, care vede pe primul loc rața, urmată de muscă și de vacă. Comicitatea bancurilor se bazează și pe factorii legați de proveniența geografică a celui care le povestește. De exemplu, când în banc apare clasica tripletă „un oltean, un moldovean și un ardelean”, în glumele spuse în Oltenia, olteanul este mereu cel mai „șmecher”, în celelalte însă, olteanul nostru apare mereu în rolul omului simplu, puțin cam isteric și redus la minte și care nu este la curent cu ultimele „cuceriri” ale științei, la fel și în cazul celorlalți. Adulții se distrează mai ales pe seama bancurilor despre sex, pentru că le apreciază conținutul și ironia, aspecte care, în opinia lui Wiseman, le scapă copiilor și nu le provoacă nici un amuzament. În bancurile pentru copiii în schimb, personajele luate „peste picior” sunt, de obicei, profesorii și părinții, care reprezintă „autoritatea supremă”. Elementul de „ruptură”, clasicul Bulă, are rolul imprevizibilului „pierde-vară”, capabil să schimbe orice regulă și să se pună și de partea dreptății, provocând hohote de râs. Altfel spus, Bulă se transformă într-un personaj mitic, rebel și câștigător, capabil să îi răzbune pe toți copiii „legați la mâini și la picioare” de regulile impuse de adulți.
(Click News)
