Cea de-a XV-a ediție a Zilelor Culturii Siretene (singura sărbătoare urbană din județ care se menține sub semnul culturii), ansamblu de manifestări care s-au desfășurat, în intervalul 22-24 septembrie a.c., sub genericul „Armonii contemporane”, i-a reunit vineri, la deschidere, pe participanți (reprezentanți ai organizatorilor – Consiliul Local și Primăria Orașului Siret, Casa de Cultură „Mihai Teliman” – și pe invitați) în sala de festivități a Primăriei la simpozionul intitulat „Repere culturale bucovinene”.
Singurul oraș din țară care avea o gară prin care nu trecea nici un tren
Manifestarea, la care organizatorii au subliniat dintru început faptul că „Siretul păstrează tradițiile culturii” („Noi nu facem nici Festivalul Verzei, nici Festivalul Berii…”) s-a bucurat de prezența unui serios contigent de oameni de spirit (istorici, scriitori, artiști plastici) care, pe parcursul a cca. 3 ore, au realizat (fără o regie prestabilită) un adevărat spectacol. Întrunirea a debutat cu un moment de recunoștință în care primarul Vasile Tablan i-a decernat titlul de Cetățean de Onoare inginerului octogenar Alexandru Filioreanu, fost ministru al transporturilor și director general al Regionalei CFR Iași în anii ’60 (care și-a propus și a reușit să facă din Moldova cea mai dezvoltată regională CFR din țară, realizând liniile duble – de la 20 km, cât erau la venirea sa, la 580 km, electrificând 680 km de cale ferată și înființând 80 de noi stații electrodinamice), cel care s-a îngrijit ca gara și linia ferată din Siret să-și reia după mai mulți ani funcționalitatea (Siretul fiind, la un moment dat, singurul oraș din țară care avea gară, dar prin care nu trecea nici un tren).
De la „Arta de a freca menta” la originea…poloneză a lui Ion Cozmei
Cei care au creat spectacolul de care vorbeam au fost cu precădere scriitorii, care, de la Dumitru Brădățan, care și-a lansat volumul cu două titluri „Arta de a lăsa lucrurile în pace” sau „Arta de a freca menta” (o carte pe care poetul Ion Cozmei a calificat-o ca fiind „ultraoriginală” încropindu-i pe loc autorului catrenul „Azi constat un lucru mare / Arta-n fotbal este fenta / Arta lui D.B. se pare / Este…cum se freacă menta”) , la sireteanul Vasile Mocrei („un Teliman contemporan”, cum l-a numit colegul său, prof. Silvestru Pânzariu), care și-a prezentat cu umor ultima apariție editorială „Nu râdeți, că asta nu e de râs”, au dat culoare manifestării. Au fost și confruntări (ca cea dintre Ion Drăgușanul – care a lansat și a prezentat cu acest prilej, împreună cu poeta Cermen Veronica Steiciuc, revista „Octombrie de Bucovina”, număr care, reluând formatul „Urzicii vieneze” care a apărut anul trecut spre a marca cea de-a XV-a ediție a Festivalului „Umor la Gura Humorului”, este consacrat acum suitei de manifestări care preced cea de-a XXXVIII – a ediție a Concursului Național de Poezie „Nicolae Labiș” – și Ion Cozmei, venit cu revista „Țara Fagilor”, confruntări soldate cu câteva epigrame urzicătoare dintre care-o reproduc pe cea intitulată „Inventar liric sucevean” în care Ion Drăgușanul spune: „Poeți Suceava are trei: / Ion, Beldeanu și Cozmei; / Iar mari epigramiști un milion: / Cozmei, Ion, Cozmei, Ion…”), și comunicări inedite, cum a fost cea a lui Ion Filipciuc, care s-a referit la „Obârșia poloneză a familiei Eminovici din Călineștii lui Cuparenco” („capabilă – așa cum a spus el – să-i demonstreze lui Ion Cozmei că este…polon”).
„Metaforele timpului”, Eminescu și „Bucovina – trecut, prezent și viitor”
Au conferit consistență manifestării prof. Petre Bejinariu („Două idei din cartea Libertăți și constrângeri”), prof. Vasile Schipor („Treptele dragostei în scrierile memorialiștilor bucovineni”), ing. drd. Constantin Severin („Scurtă prezentare a personalității comandorului Popescu Filaret”), care-a avut surpriza să-l întâlnească pe tizul său, poetul și pictorul sucevean care-a expus la casa de Cultură „Mihai Teliman” 7 lucrări de pictură din ciclul „Metaforele timpului”, prof. Silvestru Pânzariu („Repere culturale siretene”), prof. Franz Pieszczoch („Un ctitor uitat”), scriitorul Ion Țicalo (care și-a prezentat volumul „Vânătoarea”) sau cernăuțeanul Ion Crețu. Și pentru că pe simezele Casei de Cultură s-au conjugat 3 expoziții (segmentul pictural din „Metaforele timpului” de Constantin Severin de care am pomenit, grafica în peniță „Eminescu cântă Bucovina” a artistei plastice brăilene Constanța Abălașei-Donosă – un grupaj de 27 de lucrări, din care 5, cu imagini din Siret, au fost donate de autoare comunității siretene – și o selecție din lucrările Taberei internaționale de creație plastică „Bucovina – trecut, prezent și viitor”, pe care prof. Ioan Bodnar, președintele Uniunii Ucrainenilor din România-Ținutul Bucovina, a organizat-o în această vară) participanții la simpozion s-au reunit, continuându-și discuțiile, avându-l ca „moderator” pe maestrul Ion Grigore, în perimetrul expozițional. Perimetru în care prima zi a manifestărilor s-a încheiat cu conferirea de către primarul Vasile Tablan a unor Diplome de excelență celor 2 artiști expozanți, precum și prof. Ioan Bodnar, în calitate de coordonator al taberei de creație.
