Simpozionul național ”Bucovina – tradiție și modernitate” a ajuns la ediția cu numărul șase

Simpozionul național „Bucovina – tradiție și modernitate” a ajuns anul acesta la ediția cu numărul șase. Precedentele ediții au fost apreciate de participanți și public, atât pentru organizare, cât și pentru conținut, dovadă și participarea numeroasă de anul acesta.
După participarea la prima ediție a lucrărilor simpozionului, prof. univ. dr. Virgiliu Țârău aprecia lucrările prezentate ca „o istorie de bună calitate, modernă și consistentă, făcută de intelectualii locului, de oamenii care au contribuit la zidirea cunoștințelor istorice ce au făcut posibile perpetuarea tradițiilor chiar și în condițiile unei modernizări accelerate”. În cuvântul de început al volumului, ce reunește lucrările ediției a II-a a simpozionului, conf. univ. dr. Daniel Lazăr descrie această ediție ca „o reușită, atât prin prisma calității științifice a comunicărilor prezentate, cât și prin aceea a consolidării relațiilor dintre comunitatea locală și spațiul academic.”
Lucrările prezentate la ediția a III-a a simpozionului sunt apreciate de către prof. univ. dr. Ștefan Purici astfel: „Documentate, argumentate, cu interpretări coerente și adecvate, textele unor reputați specialiști în domeniul investigării trecutului sau tineri cercetători aduc în fața cititorului pagini mai puțin cunoscute din istoria Bucovinei, plasate, de regulă, într-un context național și internațional. (…) Este o «cărămidă» care întărește și mai mult «edificiul» istoriografic românesc, contribuind la promovarea istoriei regionale, la popularizarea trecutului unor comunități din partea de nord a țării, la cultivarea respectului pentru trecutul național.”
În anul 2020, conf. univ. dr. Florin Pintescu concluziona: „Cele patru ediții ale simpozionului organizat de Asociația Pro Civis Dorna din Vatra Dornei și volumele de studii și articole aferente acestora demonstrează cu prisosință trei lucruri: istoria Bucovinei continuă să fie un subiect incitant, deși despre această provincie istorică românească s-au publicat, statistic vorbind, în România și străinătate, mai multe lucrări decât despre oricare alta dintre suratele sale; profesorii de istorie din învățământul universitar sucevean sunt dispuși să apere, prin cercetări bibliografice și arhivalice, statutul didactic, rolul formativ și validitatea științifică a disciplinei istorie; scrierea istoriei naționale poate fi reîmprospătată pornind de la datele noi puse în circulație de către cercetările de istorie regională”.
La a V-a ediție, prof. univ. dr. Virgiliu Țârău, într-o reflecție de etapă, remarca „că aici s-a conturat un nucleu de entuziaști, istorici, filosofi și specialiști în științe socio-umane, profesori și cercetători, diverși ca identitate, ca vârste și experiențe, localnici, bucovineni, ieșeni sau clujeni. Că ei se reunesc anual și dezbat, în generoasa organizare a Asociației PRO CIVIS DORNA, în cadrele tradiției și/sau modernității, teme și probleme care contribuie la recuperarea cunoașterii cu privire la acest spațiu, a trecutului său și al oamenilor care l-au marcat”.