Simpozionul „Confucius și emergența Chinei contemporane”, desfășurat în zilele de 18-21 martie 2026, la Universitatea „Stefan cel Mare” din Suceava (USV), a constituit una dintre cele mai profesionalizate și mai ample acțiuni publice desfășurate în România și în Uniunea Europeană pentru ieșirea din stagnare și relansarea cooperărilor cu China. Simpozionul a vizat o personalitate, o viziune și o țară cu pondere excepțională în istorie și în lumea de azi.
Organizarea evenimentului în cadrul USV se datorează acțiunii unui Comitet de inițiativă coordonat la Suceava de profesorul Adrian Graur și compus din cunoscători din țară ai filosofiei contemporane și ai relațiilor internaționale, precum Andrei Marga, Adrian Severin, Viorel Isticioaia, Ioan Buzatu, Eugen Uricaru, Pavel Suian, Alexandru Mironov, Sergiu Iliescu, Doru Petrescu și Nicolae Vasilescu, directori de publicații, precum Cornel Nistorescu, Octavian Știreanu, Marius Ghilezan și Aura Christi, și avocații Florentin Tuca și Marian Nazat.
Simpozionul a beneficiat de aportul de cel mai înalt nivel al specialiștilor din China, de la „Confucianist World Center of Mount Ni” și „Nishan World Center for Confucian Studies” din Jinnan și Shandong, și s-a bucurat de o largă participare de specialiști, universitari, parlamentari, întreprinzători din diverse generații, angajați în cooperări cu China. Astfel, participanți din cadrul Universității și Politehnicii din București, din Universitatea ”Babeș-Bolyai” și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, de la universitățile Suceava, Brașov, Constanța, din instituții din Deva, Constanța și alte localități, care au experiența cooperării internaționale, au dezbătut împreună cu specialiști chinezi conținutul și implicațiile actuale ale învățăturii lui Confucius, importanța ei în impetuoasa dezvoltare contemporană a Chinei și nevoia cooperării extinse cu China zilelor noastre, în beneficiul mutual. Reprezentanți chinezi și români de la institutele și programele Confucius din România (București, Sibiu, Brașov, Constanța, Suceava) au împărtășit experiența lor în predarea limbii chineze și în a face cunoscută personalitatea lui Confucius. În cursul lucrărilor simpozionului au avut loc și lansări de cărți recente despre China, semnate de autori români.
- Personalitatea lui Confucius și contribuția lui durabilă la cultura lumii
Privind asupra marelui gânditor chinez Confucius, el nu reprezintă punctul de plecare al unei religii, cum a fost cazul cu oarecum contemporanii săi Buddha, Zoroastru, Moise, dar a profilat o viziune civică care a străbătut deja douăzeci și cinci de secole. Confucius a dat o viziune asupra omului, statului, administrației, educației și artelor care a impresionat epocile. Învățătura sa era axată pe conlucrarea oamenilor, încât în posteritate a fost luat ca învățător al oamenilor, uneori ca gânditor al puterilor existente. În emergența Chinei contemporane, începută cu reformele lansate din 1978 încoace, Confucius este parte a tradiției chemate să contribuie la rejuvenarea națiunii chineze.
Viziunea sa ancorată profund în condiția umană, având ca miez morala ce pune în față „caracterul”, arată că omul trebuie să fie „corect în propria sa persoană, față de sine însuși”. „Benevolența” este suprema calitate a omului. Omul educat, nobil în comportament, „gentlemanul”, este mereu „de partea a ceea ce este moral”, spre deosebire de „omul mărunt”, care este de partea a ceea ce este „profitabil”.
Orizontul general al vieții este dat de „armonie”, iar aceasta presupune la Confucius o „ierarhie” funcțională clădită pe „merit” și „virtute”. „Îmbogățirea” și „cariera” merită urmărite, dar numai pe calea corectă a punerii în relief a valorii proprii. Nu oricine poate fi educator. „Un om este demn să fie învățător dacă ajunge să cunoască ceea ce este nou, păstrând proaspăt în mintea sa ceea ce este deja pentru el familiar”. Cunoașterea este cea care trebuie cultivată temeinic.
Privind asupra enumerării contribuțiilor durabile ale lui Confucius, el și-a dat seama că libertatea înțeleasă ca nelimitare a voinței are nevoie de completare cu libertatea ca asumare a șansei de creație. Este vorba de meritocrație: Confucius a observat că starea societății depinde de individualitățile care ajung să decidă, iar acestea se cuvin selectate nu după alte criterii, ci după merit.
- China – o țară astăzi cu performanțe neobișnuite și deschidere hotărâtă spre lume
Clișeele lansate în timp despre China, care mai conduc și astăzi unele viziuni, sunt acum de domeniul trecutului. Reforma demarată în anul 1978, sub impulsul lui Deng Xiaoping, a fost mai mult decât economică și a permis modernizarea Chinei contemporane.
În condițiile scrierii pictografice, Ernst Renan nu vedea posibilă dezvoltarea științei. Ce ar spune acum acesta văzând că astăzi China are știința dintre cele mai avansate în lume? Max Weber considera că predominanța moralei face imposibilă dezvoltarea comportamentului de întreprinzător în China. Ce ar spune astăzi văzând extinderea inițiativei private în economia actuală a Chinei? Gunar Myrdal spunea că suprapopularea împiedică dezvoltarea Chinei. Cum ar comenta văzând acum impetuoasa și complexa dezvoltare care are loc? Cris Patten, ultimul guvernator britanic al Hong Kong-ului, nu vedea posibilitatea dezvoltării Chinei la nivelul puterilor timpului. Ce ar spune acum, când China este a doua supraputere a lumii?
Unii consideră că drepturile omului nu au cum să-și facă loc în sistemul juridico-politic chinez. Ce ar spune aceștia dacă ar lua în considerare faptul că și China este autor al Declarației de la San Francisco din 1945 și întreține azi una dintre cele mai deschise dezbateri asupra drepturilor omului? Este scrierea pictografică o piedică în calea minților tinere, atât timp cât analizele profesorilor americani elogiază nivelul superior al studenților chinezi și devotamentul lor pentru cauza modernizării Chinei? Putem spune că nu există astăzi suficientă libertate în China, văzând expansiunea libertății creative actuale și rezultatele chinezilor în cercetare, inovație tehnologică și găsirea de noi soluții de viață?
Deschisă hotărât spre lume, China reușește astăzi performanțe neobișnuite, fructificând învățături ale bogatei și impunătoarei ei tradiții bazate pe Confucius. Această personalitate a creat o viziune durabilă, din care țara sa și lumea se alimentează și azi. Emergența unei societăți extrem de inovative în zilele noastre au fost puse în dezbatere la simpozionul „Confucius și emergența Chinei contemporane”. Evenimentul a fost onorat cu mare interes de ambasadorul Republicii Populare Chineze, Excelența Sa Feng Chen, alături de importanți specialiști chinezi, care au contribuit la lucrările simpozionului.
Un reprezentant al Ambasadei Chinei din București, după finalizarea lucrărilor simpozionului, le-a transmis organizatorilor: „A fost un eveniment semnificativ. Prin intermediul acestei întâlniri, eu și mulți alți participanți am ajuns să admirăm cu adevărat profunzimea și dăruirea cercetătorilor români în studiul lor asupra filosofiei confucianiste și dezvoltării actuale a Chinei.”
Datele din prezentul comunicat au fost transmise de către Comitetul de inițiativă al Simpozionului „Confucius și emergența Chinei contemporane”. Un volum conținând parte dintre lucrările simpozionului va fi curând disponibil.
