Ouăle de Paște.
Potrivit tradiției, ouăle de Paște erau adunate din cuibar în miercurea din a patra săptămână a Postului Mare. Există obiceiul ca, de la lăsatul secului și până în această zi, gospodinele să nu strângă ouăle. Era credința că ouăle alese în această zi nu se stricau până la Paște.
Acum se alegeau ouăle pentru mâncarea de Paști și ouăle ce urmau să fie înroșite. Vopsitul lor avea loc însă în joia din săptămâna de dinaintea Paștelui, niciodată în Vinerea Mare. Oul vopsit este simbolul Mântuitorului, care părăsește mormântul și se întoarce la viață, precum puiul de găină ieșit din găoace.
În Bucovina, ouăle roșii sunt numite merișoare, iar cele cu ornamente sunt numite încondeiate sau închistrite. Obiceiul străvechi românesc al încondeierii ouălor este ridicat la rang de artă. Motivele folclorice folosite sunt cele tradiționale (spicul, soarele, frunza și crucea), iar măiestria cu care sunt pictate în Bucovina nu se regăsește în nici o altă regiune a țării.
Lumânarea de Înviere.
În noaptea Învierii, credincioșii care merg la slujbă iau cu ei o lumânare. Aceasta este aprinsă la miezul nopții de către preot, care îi îndeamnă să vină să ia lumină, în timp ce rostește „Hristos a Înviat…”.
Lumânarea rămâne aprinsă pe toată durata slujbei, credincioșii ducând apoi lumina acasă. Lumânarea este stinsă în grinda casei și mulți sunt cei care o păstrează tot timpul anului pentru a o aprinde în caz de primejdie sau în timpul furtunilor. Lumânarea este simbolul suprem al Învierii, al biruinței vieții, al luminii și bunătății divine.
Mielul.
În întreaga tradiție creștină, mielul Îl simbolizează chiar pe Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru păcatele lumii. Rugăciunile pentru binecuvântarea mieilor datează din secolul al VII-lea. Ulterior, mielul fript a devenit un fel principal pe masa de Paște a tuturor creștinilor.
În Europa sunt foarte populari și mieii din unt, paste sau zahăr.
Pasca.
Gospodinele coc pasca o singură dată pe an, de Sfintele Paști. Aceasta are o formă rotundă, pentru că se crede ca scutecele lui Hristos au fost rotunde. Având la mijloc o cruce, pasca este împodobită pe margini cu aluat împletit.
Iepurașul.
Se presupune că Iepurașul de Paște își are originea în credințele precreștine ale fertilității. Iepurele, cel mai fertil animal, era văzut ca un simbol al renașterii întregii naturi în perioada primăverii. Prima apariție a iepurașului ca simbol al Paștelui a avut loc în Germania, fiind menționat în cărți în jurul anului 1500.
Primii iepurași „dulci”, comestibili, au fost făcuți tot în Germania, la începutul secolului al 17-lea, din aluat și zahăr.
Focurile de veghe.
În Bucovina, în noaptea de Înviere, există obiceiul aprinderii „focurilor de veghe”. Pe dealuri și coline sunt aprinse focuri puternice, care ard toată noaptea. În jurul lor se adună bătrânii satului, care povestesc întâmplări din viața lui Iisus, iar băieții sar pe deasupra focului, pentru a îndepărta duhurile rele.
Toaca.
În Țara Moților, în noaptea de Paște, toaca de la biserică este dusă în cimitir, unde trebuie să fie păzită de către feciorii din sat. Dacă nu reușesc să o păstreze în siguranță și este furată, paznicii care au dat greș vor oferi, a doua zi, o masă bogată. Dacă cei ce au încercat să fure toaca nu au reușit, vor fi ei gazdele ospățului.
Pomul de Paște.
În regiunea Sibiului, există obiceiul ca de Paște să fie împodobit un pom de dimensiuni reduse, un arbust, asemănător cu cel de Crăciun (sau crengi de salcie, în alte zone ale țării). Doar că, de data aceasta, în locul globurilor se agață ouă vopsite, golite de conținut. Pomul poate fi așezat într-o vază și păstrat ca și podoabă a casei.
Rețetă pentru masa de Paște
Friptură de miel în vin alb:
2 kg pulpă de miel, 200 g slănină afumată, 1 pahar vin alb, usturoi, cimbru, 1/2 lămâie, sare și piper boabe, 1 ceașcă ulei
Mod de preparare: se scoate osul pulpei, se desface carnea cu un cuțit și se așează într-o tavă; se freacă carnea cu lămâie, apoi cu mujdei de usturoi și cimbru. În tavă se adaugă o ceașcă de ulei și una de apă. Peste carnea astfel pregătită se pune slănina tăiată fâșii subțiri și boabele de piper, se introduce tava la cuptor și se frige la foc iute. După o oră se întoarce friptura și se adaugă vinul; când friptura s-a rumenit pe ambele părți, se scoate din cuptor și se înlătură slănina.
(sursa: www.revista-ferma.ro)
