LUMÂNAREA DE ÎNVIERE. În noaptea de Înviere mulțime mare de popor vine la biserică. Fiecare credincios poartă în mână o lumânare, pe care o va aprinde din lumina adusă de preot de pe masa Sfântului Altar. Această lumânare este simbolul Învierii, al biruinței vieții asupra morții și a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului. Mulți păstrează restul de lumânare rămasă nearsă după slujbă și o aprind în cursul anului în cazul în care au un mare necaz în casă. La sfârșitul slujbei, preotul împarte tuturor sfintele paști, adică pâine sfințită, stropită cu vin și cu aghiazmă.
OUĂLE ROȘII. Ouăle simbolizează mormântul purtător de viață al Domnului nostru Iisus Hristos, care s-a deschis la Învierea Sa din morți. De aceea, când sparg ouăle prin ciocnire, dar și când se întâlnesc unii cu alții, creștinii își spun: ” Hristos a înviat! Adevărat a înviat!” . Aceste formule se folosesc numai patruzeci de zile, până la Înălțarea Domnului. Culoarea roșie a ouălor simbolizează sângele lui Iisus care s-a scurs pe cruce pentru mântuirea lumii. Ciocnitul ouălor se face ” cap” la ” cap” și ” dos” la ” dos” . Există superstiția că cei care ciocnesc se întâlnesc pe lumea cealaltă. Cel care sparge oul celuilalt are voie să i-l ia. Dacă acesta refuză, se spune că îl va mânca pe lumea cealaltă stricat și uns cu păcură. Ouăle pot avea și diferite ” modele” , pot fi pictate. În funcție de zona în care se fac ele se numesc ouă încondeiate, închistrite, muncite, picate (cu ceară) etc. Ouăle ” muncite” nu se dau de pomană căci nu le primește Dumnezeu.
Legendele despre ouăle roșii sunt numeroase. O legendă povestește că, la răstignirea lui Hristos, Sfânta Maria pune un coș de ouă sub cruce ca să-i îmbuneze pe soldați, iar acestea sunt înroșite de sângele Mântuitorului. O altă legendă povestește că vestea Învierii lui Iisus a fost primită cu neîncredere de unii. O precupeață care vindea ouă în piață a zis: atunci voi crede când ouăle se vor roși. Și așa s-a întâmplat!
MIELUL. După tradiție, în familiile creștine se mănâncă în zilele de Paști carne de miel. Mielul îl simbolizează pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru păcatele lumii și a murit pe cruce ca un miel nevinovat.
PASCA. Se coace de către gospodinele creștine numai o dată pe an, de Sfintele Paști. Ea are o formă rotundă pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Având la mijloc o cruce, pasca este împodobită pe margini cu aluat împletit. În momentul în care se pune în cuptor, femeile de la țară fac semnul crucii cu lopata pe pereții cuptorului, spunând: ” Cruce-n casă,/ Cruce-n piatră,/ Dumnezeu cu noi la masă,/ Maica Precista pe fereastră” . Despre originea pascăi există o legendă care spune că, în timp ce predica împreună cu apostolii, Iisus a găzduit la un om foarte primitor care le-a pus în traistă, la plecare, pâine pentru drum fără știrea lor. Întrebându-l pe Hristos când va fi paștele, Mântuitorul le-a spus că atunci când vor găsi pâine în traistă. Căutând apostolii au găsit în traistă ce le pusese acel om. De atunci pregătesc femeile pască.
În zona bucovineană este obiceiul ca în noaptea de Înviere, după slujba religioasă, spre dimineață, gospodinele să meargă cu pasca la sfințit. Este un moment de o solemnitate aparte. Într-o frumoasă coșarcă, destinată special dusului păștii la sfințit și care la Frasin se împodobește cu florile timpului: floarea Paștelui, zlac, pipigioi, se așează un ștergar țesut în casă, iar peste el se pun pască, pâine, ouă roșii, un baton de salam, slănină, cuburi de zahăr, prăjituri, câțiva căței de usturoi, hrean făcut cu sfeclă roșie. După sfințirea lor, din aceste bucate se va mânca acasă cu toată familia, dar nu înainte ca fiecare membru al acesteia să se fi spălat pe față cu apă neîncepută pusă într-un vas unde s-au pus un ou roșu sfințit și un bănuț, care, dacă se poate, este bine să fie de argint. Oul roșu se pune ca cei ce se spală să fie sănătoși, să aibă obrajii frumoși ca oul, iar bănuțul, ca să le aducă prosperitate. După ce s-au așezat la masă, ciocnesc câte un ou roșu, mai întâi capii familiei, apoi tatăl cu copiii și în cele din urmă mama cu copiii. Ouăle se ciocnesc cu părțile ascuțite. Cel care lovește cu oul lui spune: ” Hristos a înviat!” , iar cel care ține oul răspunde: ” Adevărat că a înviat!” Persoana al cărui ou s-a spart se zice că va muri înaintea celeilalte, motiv de glume și voie bună. De pe masa de Paști nu pot lipsi friptura de miel, cighirul (drobul), hreanul preparat cu sfeclă roșie și, evident, un păhărel de băutură. Tot pentru această ocazie (dar nu numai), se prepară o delicioasă bere de casă. (www.traditiipopulare.ro )
