– Festivalul „Comori de suflet românesc”, ediția a treia, desfășurat duminică la Pojorâta, a reunit sute de oameni din comună și localitățile limitrofe
– Expoziția de artă și folclor local: ștergarele țesute, ouăle încondeiate, sculpturile în lemn și spectacolul în care au evoluat Sofia Vicoveanca și Nicolae Sabău au bucurat inimile întregii comunități
– Vremea frumoasă i-a îndemnat pe bucovinenii „purtători” de costume populare să se prindă-n hora mare, tineri și vârstnici deopotrivă, spre încântarea privitorilor
Festivalul local „Comori de suflet românesc”, ediția a treia, a reunit duminică, în ultima zi din aprilie, sute de săteni din comuna Pojorâta, dar și din localitățile limitrofe, oameni care au ales să-și pună straie de sărbătoare, costumele populare atât de frumoase și apreciate în toată lumea, și să vină în centrul comunei, în curtea Căminului Cultural, unde cu toții s-au bucurat de un spectacol folcloric de excepție. Dar nu numai spectacolul a fost atracția zilei, ci și expoziția de artă și folclor local, amenajată într-o sală a Căminului Cultural, unde publicul a putut să admire sculpturile realizate de Gabriel Cîrloanță, sculptor amator, care după ce a terminat Liceul de Artă la Suceava, la secția de pictură, a ales ca în timpul liber să sculpteze. Alegându-și o paletă largă de teme, de la cele religioase la scene din natură, chipuri de personalități ale istoriei, majoritatea lucrări nefinisate, „tocmai pentru a păstra esența”, Gabriel dorește ca pasiunea lui să transmită ceva din frământările sale și din universul său artistic. Nu au lipsit din expoziție nici suporturile din lemn sculptat pe care sunt aplicate semeț coarne de cerb și țap, ornamente specifice zonei de munte, realizate de sculptorii amatori din comună. Ouăle încondeiate de Elena Toma, țesăturile (ștergare, covoare) prezentate în expoziție de Nina Blidari sau Stela Țihlea au atras privirea vizitatorului, mai ales că a fost adusă în sala de expoziție și „mașina” din lemn unde se lucrează frumoasele ștergare (alb, maro, negru, auriu), numite popular „stative”. Un loc aparte în expoziție l-au avut și costumele populare în miniatură, realizate de Lucreția Grigorean, care a îmbrăcat trei păpuși care să „ilustreze” hainele populare. Pe aceeași masă erau frumos așezate și cele mai gustoase bucate specifice zonei, pregătite mai ales la Sărbătorile Pascale: cozonaci cu nucă și mac, babe, miei din aluat de cozonac, sărmăluțe în frunze de varză, ouă roșii, păști, pregătite de Anica Erhan și Elena Babici.
– „Nunta de aur” pentru șapte familii care au împlinit 50 de ani de căsnicie
În cadrul festivalului de duminică, primarul comunei, Ioan Raia, a înmânat plachete din lemn, diplome, verighete și flori – „arborele tinereții” celor șapte familii din comună care au împlinit 50 de ani de căsnicie, prilej cu care sutele de oameni adunați la manifestare i-au aplaudat și le-au cântat la mulți ani. Întregul program artistic care a urmat după momentul „Nunta de aur”, le-a fost dedicat lor, „mirilor de aur”, dar și întregii comunități care nu a uitat că, așa cum spunea poetul Lucian Blaga, „veșnicia s-a născut la sat”, și profitând de o zi de primăvară cu mult soare s-au adunat cu mic, cu mare la sărbătoarea comunei, și nu au ezitat să se prindă-n hora mare. Locuitorii acestor meleaguri binecuvântate de Dumnezeu, bucovineni adevărați, sunt înzestrați cu o sensibilitate anume față de tot ce este frumos și sfânt. Niciodată nu încep un lucru fără o rugăciune, de aceea nu putea face excepție nici manifestarea culturală de duminică, care a debutat cu un scurt moment religios, oficiat de preotul Dumitru Beșîliu, însoțit de corul bisericesc de la Biserica „Sf. Nicolae” din localitate. Într-un glas a răsunat cântecul sfânt „Hristos a Înviat”, iar spectatorii s-au alăturat coriștilor și au cântat alături de ei. Corul Jandarmeriei de la Unitatea Militară Fălticeni, condus de preotul Cătălin Simion, a interpretat câteva piese religioase, dar și patriotice, după care, împreună cu fanfara Jandarmeriei Fălticeni, au susținut un moment folcloric viu aplaudat de publicul privitor. Colonelul Constantin Străjer – fiu al satului și „Cetățean de onoare” al comunei Pojorâta – a fost prezent și la această ediție a festivalului și a felicitat pojorenii pentru felul cum reușesc să-și conserve tradiția și folclorul autentic. Ca o confirmare a păstrării folclorului, pe scena amenajată în aer liber au evoluat elevi de clasa a doua de la Școala Generală Pojorâta (coordonatori -învățătorii Măriuța Lucău și Dumitru Flocea), cu câteva suite de dansuri bucovinene, moment în care aplauzele s-au întețit, dat fiind faptul că „gâzele” de copilași erau îmbrăcați în costume populare, cu bundițe cu blană de dihor, faima localnicilor. O impresie deosebită au făcut și elevii coordonați de profesorul de muzică Victor Macu, care au interpretat la flaut mai multe piese muzicale. Ca un preambul pentru intrarea în scenă a invitaților speciali: Sofia Vicoveanca și Nicolae Sabău, organizatorii au pregătit un moment folcloric cu artiști instrumentiști de la Ansamblul artistic „Ciprian Porumbescu” Suceava și de la Ansamblul „Rapsozii Botoșanilor”, care au însoțit cu muzica lor evoluția „profesionistă” a patru perechi de dansatori de la ansamblul artistic sucevean. Aceștia au prezentat dansuri populare din mai multe zone folclorice românești, păstrând și costumele specifice zonei pe care o reprezentau.
– „Oamenii de la munte sunt altfel, mai buni, mai blânzi, transmit ceva din sufletul lor curat”
Recitalul Sofiei Vicoveanca a bucurat inimile tuturor bucovinenilor, care au primit cu inimile deschise „buchetul de flori de cântec românesc” oferit în dar de marea artistă. Cuvintele sunt poate prea sărace atunci când vorbim despre Sofia Vicoveanca, care a împlinit 47 de ani de când interpretează pe scenele românești cântecele populare românești, adunate de la bătrânii satelor, artista fiind foarte exigentă cu repertoriul pe care și-l alege. A răspuns și de această dată invitației de a fi prezentă la festivalul local de la Pojorâta, pentru că, spune ea, „oamenii de la munte sunt altfel, mai buni, mai blânzi, transmit ceva din sufletul lor curat, și primesc, în același timp, cu bucurie muzica populară, iar asta se vede din aplauze”. Un moment deosebit din spectacol a fost și evoluția virtuozului instrumentist sucevean Leonard Zamă, care a interpretat fragmente muzicale din folclor la mai multe instrumente muzicale, și a ținut loc de prezentator, la un moment dat, pentru colegii săi care urmau să evolueze pe scenă. Interpretul ansamblului artistic sucevean Sorin Filip a cântat câteva piese din folclorul românesc, după care a fost rândul celui de-al doilea invitat de onoare al spectacolului, Nicolae Sabău, primarul comunei Cicârlău, să susțină un recital în fața comunității din Pojorâta, strecurând printre cântece populare pe care le-a interpretat și mici întâmplări din viața sa…de primar: „prima dată am promis…, a doua oară n-am promis, dar am făcut!”, dar și din copilărie, pe vreme când părinții săi nu-i dădeau nici un viitor „cu cântatul”. De meserie economist, cu mulți ani lucrați într-o bancă, acum la al doilea mandat în Primăria comunei Cicârlău, Nicolae Sabău mai are timp și de cântat. „Să știți că m-a ajutat mult cântecul în rezolvarea problemelor de la Primărie, am făcut multe lucruri în comună pentru că mă cunoștea lumea după cântece, și mă ajuta”, ne-a spus interpretul.
Strângere de fonduri pentru sinistrați
Primarul Ioan Raia ne-a spus, la finalul manifestării, că nu a dorit să dea o mare amploare festivalului din acest an, pentru că „parcă prea multă lume suferă în acest moment din cauza inundațiilor, prea multă lume este necăjită, și nu am dorit să părem indiferenți la necazurile altora, însă trebuia să cinstim familiile care au 50 de nai de căsătorie și locuitorii comunei au meritat un spectacol de calitate. Vom încerca să demarăm o campanie de strângere de fonduri pentru sinistrați, locuitorii comunei fiind receptivi la aceste situații limită prin care trec semenii noștri din sudul țării, de la Pojorâta au „plecat” deja două case pentru două familii sinistrate la inundațiile de anul trecut. Una peste alta, festivalul din acest an a fost o reușită, vremea a ținut cu noi și am putut să organizăm spectacolul în aer liber, și să bucurăm cât mai multă lume cu invitații noștri de mare valoare artistică”.
Seara de duminică a fost rezervată pentru „Balul primăverii”, petrecere la care au participat tineri și vârstnici îmbrăcați costume populare specifice zonei de munte. Organizatorii evenimentului cultural de la Pojorâta au fost Primăria, Consiliul Local și Căminul Cultural din localitate.
