Sihăstria reînviată – o candelă a credinței

Mesajul Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, la sfințirea bisericii și a picturii Mănăstirii Sihăstria Putnei, cu hramul Izvorul Tămăduirii, duminică, 27 august 2017:
Construirea și sfințirea bisericii mari a Mănăstirii Sihăstria Putnei reprezintă o dovadă a credinței vii și jertfelnice a unei comunități monahale harnice și dinamice, dar și un eveniment mare, sfânt și binecuvântat nu numai pentru ținutul Bucovinei, cu mănăstiri și biserici străvechi, cu sfinți voievozi, ierarhi și cuvioși, care au păstrat unitatea poporului și a credinței strămoșești, este un dar binecuvântat al lui Dumnezeu pentru întregul neam românesc.
Această mănăstire, care a cunoscut în ultimii ani o înnoire spirituală deosebită și o dezvoltare edilitară amplă, a reușit să renască din ruină prin puterea duhovnicească a acestui loc sfințit de nevoințele sihaștrilor care se retrăgeau aici pentru mai multă liniște, rugăciune și nevoință.
Cuvântul „sihastru” este transcrierea românească a cuvântului „isihast”, din limba greacă, și înseamnă „om iubitor de liniște” sau de pace interioară, prin practicarea rugăciunii inimii în locuri singuratice, realizând astfel o mai mare apropiere de Dumnezeu.
Existența isihasmului și a spiritualității filocalice de tip atonit sau constantinopolitan în viața Ortodoxiei românești este dovedită și de această mulțime a sihăstriilor care au existat pretutindeni unde s-au înălțat mănăstiri mari, cum este și cazul acestei sihăstrii din apropierea Mănăstirii Putna.
Retragerea în isihie înseamnă pacificarea patimilor, a gândurilor, a cuvintelor și a comportamentului, prin lucrarea rugăciunii. Viața în isihie este o nevoință în rugăciune, până la sfințirea profundă a minții și a sufletului, a întregii ființe omenești.
De aceea, călugării isihaști sau călugării sihaștri au fost în istorie mari sfătuitori, precum Sfântul Daniil Sihastrul, duhovnicul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, sau Sfinții Cuvioși Sila, Paisie și Natan, ocrotitorii acestei mănăstiri, a căror canonizare am proclamat-o solemn în ziua de 14 mai 2017.
Toți acești sfinți au fost rugători neîncetați, cunoscuți duhovnici și povățuitori de suflete, care sfătuiau prin înțelepciunea care vine de la Dumnezeu, o înțelepciune a smereniei, a păcii sufletești, a dreptății și a bucuriei duhovnicești pe care o dăruiește Duhul Sfânt celor care Îl iubesc pe Dumnezeu.
Astăzi, la momentul binecuvântat al sfințirii bisericii și picturii Mănăstirii Sihăstria Putnei, dorim să exprimăm, alături de Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, aprecierea și prețuirea noastră pentru toată lucrarea care s-a desfășurat aici cu multă dăruire și iubire jertfelnică.
Totodată, felicităm pe părintele stareț Arhimandritul Nectarie Clinci, dimpreună cu obștea monahală a Mănăstirii Sihăstria Putnei, harnică și misionară, pe toți sprijinitorii ei din țară și străinătate, precum și pe toți clericii și credincioșii prezenți la acest eveniment sfânt și solemn de spiritualitate creștină și demnitate românească.
Ne rugăm Mântuitorului Iisus Hristos, Preacuratei Maicii Sale și tuturor sfinților să ocrotească această mănăstire și să dăruiască pace și bucurie, sănătate și mântuire tuturor închinătorilor și binefăcătorilor ei.
Cu multă prețuire și părintească binecuvântare,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
(sursa: Basilica.ro)