Mii de suceveni au luat parte, ieri, la Sfințirea apelor, în ziua de Bobotează. Fie ca că au ales să meargă la Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou pentru a lua agheasma mare, unde Sfânta Liturghie a fost oficiată de ÎPS Pimen, fie că au participat la slujbele oficiate în bisericile parohiale, sucevenii nu au pierdut obiceiul de a se aduna în jurul crucilor de gheață și de a gusta din apa sfințită.
Dacă în multe localități din județ, în acest an, s-au făcut cruci de gheață, mai ales că frigul de afară a permis acest lucru, la mănăstirea Sf. Ioan cel Nou a lipsit acest simbol. Slujba de sfințire a apelor a fost oficiată în curtea mănăstirii, în jurul crucii de piatră, unde s-au adunat câteva sute de credincioși.
Îmbulzeală la luat agheasma
În timpul slujbei, oamenii au stat liniștiți, ascultând cu evlavie slujba Botezului Domnului, dar când a sosit momentul să-și umple recipientele cu agheasmă, ca în fiecare an, s-a creat îmbulzeală, vociferări, nemulțumiri.
Deși era agheasmă pentru toată lumea, așezată în două butoaie de tablă suficient de mari, lumea nu a avut răbdare. Din fericire, nu au fost incidente.
Ordinea fost asigurată de 12 jandarmi, care au reușit, în final, să-i liniștească pe oameni și să restabilească liniștea.
După ce s-a făcut agheasma mare, o parte dintre credincioși au înconjurat mănăstirea (procesiunea cu prapori și icoane), după care au intrat în mănăstire și au primit din mâna preoților slujitori anaforă.
Cruce de gheață la jandarmi
La Inspectoratul Județean de Jandarmi Suceava, anul acesta a fost construită o cruce de gheață, în curtea instituției.
Preotul Radu Nicolau a săvârșit Sfânta Liturghie în capela Jandarmeriei, ce poartă Hramul Sfinților „Mihail și Gavril” – „patronii spirituali ai jandarmilor”, după care, însoțit de câțiva angajați ai Jandarmeriei, s-a deplasat la crucea de gheață din curtea instituției. Aici a săvârșit „sfințirea apei”.
La slujba de Bobotează a participat și șeful Jandarmeriei Suceava, colonelul Eugen Șalar.
La finalul slujbei, preotul i-a binecuvântat și i-a stropit cu agheasmă pe jandarmii prezenți, după care a stropit cu apă sfințită birourile Jandarmeriei.
Tradiție de peste 130 de ani
În multe localități din Bucovina, localnicii s-au apucat, încă din ajunul Bobotezei, sâmbătă seară, să cioplească în gheață crucile în jurul cărora s-a săvârșit ieri slujba Bobotezei.
Obiceiul este păstrat de sute de ani. Dacă în vechime se foloseau ca unelte fierăstrăul sau toporișca, acum sătenii au tăiat gheața cu drujba.
Localnicii din Bosanci și Cumpărătura s-au dus și în acest an pe iazurile din zonă și au tăiat blocuri mari de gheață cu care au confecționat crucea.
Pentru bosânceni, istoria acestei cruci de gheață este una aparte și tocmai din acest motiv sătenii sunt extrem de mândri și spun că vor face tot posibilul pentru ca tradiția să se respecte și în viitor.
Bătrânii povestesc că, în 1867, jumătate din satul Bosanci a fost mistuit de flăcări. Atunci a luat ființă grupul de pompieri civili, care au făcut un legământ, ca în Ajun de Bobotează să confecționeze câte o cruce de gheață la fiecare biserică din sat.
Crucea – semn de recunoștință
Preotul paroh din Bosanci, Neculai Mihoc, a explicat că ridicarea crucii de gheață este un semn de recunoștință față de Dumnezeu că nu a mai trimis nenorociri peste această așezare și pentru că îi ferește pe locuitorii acesteia de rele.
El a mai spus că în vechime credincioșii mergeau la un iaz, la o apă curgătoare, unde se săvârșea sfințirea apei cele mari.
Din lipsă de timp, credincioșii iau acum o bucată de gheață din acea apă, o sculptează sub forma Sfintei Cruci, și în jurul acesteia se face sfințirea agheasmei mari.
La alte biserici, unde se face cruce de gheață, credincioșii lipesc monede de metal pe cruce și își pun o dorință. Tradiția spune că în această zi sfântă li se va îndeplini orice vis. De asemenea, agheasma mare este tămăduitoare de boli.
Rodica Mihai ne-a spus că de fiecare dată când duce agheasma mare acasă, mai întâi stropește cu ea prin camere, după care, timp de nouă zile, în fiecare dimineață, pe nemâncat, ia câte trei guri de agheasmă mare.
„Este, dacă vreți, un mod de purificare. După agheasmă, iau anaforă și apoi mănânc. Este foarte folositoare. Bunicii mei luau și fân din acela care este așezat sub covorul unde stă preotul, care oficiază slujba de Bobotează, pe care îl țineau de leac pentru animale”, ne-a povestit femeia.
Festivism la Negrileasa
La Negrileasa, pentru al treilea an consecutiv, „Sfințirea apelor” de Bobotează s-a făcut cu mare alai, după obicei străvechi.
La terminarea Sfintei Liturghii, oficiată de preotul paroh Mihai Croitoru, credincioșii, însoțiți de peste 20 de călăreți îmbrăcați în straie populare, de buciumași și grupuri de colindători, au mers până la pârâul Negrileasa, unde s-a făcut Agheasma Mare. Unii săteni au purtat în mâini prapori, alții icoane cu chipul Mântuitorului.
Deși a fost un ger năprasnic, peste 400 de credincioși au avut parte de o sărbătoare festivă, în care s-au împletit elementele tradiționale din satele bucovinene cu credința ortodoxă strămoșească.
Un alt obicei păstrat cu sfințenie în ziua de Bobotează este acela de sfințire a Căminului Cultural și a școlii din Negrileasa, după care alaiul se întoarce la biserică, înconjoară biserica strigând Chiraleisa (Fie-ți milă, Doamne), intră în biserică, lasă icoanele și praporii și se îndreaptă spre casele lor cu apa sfințită.
Sarmale și vin fiert
În drum spre biserică, preotul și mulțimea de credincioși au fost opriți în fața Căminului Cultural de directorul acestei instituții, Gavril Scheuleac, consilier bisericesc și consilier local al Primăriei Stulpicani, care, împreună cu familia, i-a servit pe credincioși cu un pahar cu vin fiert, cozonac și tartine, dar și cu sărmăluțe calde. Inițiatorul acestei reînnoiri a tradiției de Bobotează la Negrileasa este Gavril Scheuleac. El a mobilizat sătenii (tineri și vârstnici) să vină îmbrăcați în costume populare, cu cai, cu sanie (șaretă), pentru ca Negrileasa să devină, în timp, un loc de atracție pentru turiști (români și străini), care vor să vadă cum sărbătoresc românii această Boboteaza, după tradiția veche.
