– Nu a lipsit alaiul de călăreți, buciumașii, colindătorii, dar și gospodinele îmbrăcate în costume naționale care au venit cu vasele de sticlă în care au pus fire de busuioc, pentru a le umple cu Agheasmă Mare
– Peste 400 de credincioși au participat la slujba de „sfințire a apei”, săvârșită la pârâul Negrileasa
Pentru al doilea an consecutiv, la Negrileasa, „Sfințirea apelor”, în ziua Bobotezei, pe 6 ianuarie, s-a făcut cu mare alai, după obicei străvechi. La terminarea Sfintei Liturghii, oficiată de preotul paroh Mihai Croitoru și preotul Mihai Troliughu, de la Mănăstire Râșca, credincioșii, însoțiți de călăreți îmbrăcați în straie naționale, de buciumași și grupuri de colindători acompaniați de fluier și acordeon, au mers până la pârâul Negrileasa, unde s-a făcut Agheasma Mare. Unii săteni au purtat în mâini prapori, alții icoane cu chipul Mântuitorului. Peste 400 de credincioși au avut parte de o sărbătoare în care s-au împletit elementele tradiționale din satele bucovinene cu credința ortodoxă strămoșească.
– Cruce de gheață la 5 grade Celsius
După ora 12:00, cei peste 400 de credincioși au pornit din fața Bisericii cu Hramul „Sf. Mihail și Gavril”, pe ulița ce duce spre pârâul Negrileasa, de unde vine și denumirea acestei localități, care a apărut pentru prima dată în condica Mănăstirii Voroneț, într-un document slavon de la anul 1488, afluent al râului Suha, purtând în mâini vase de sticlă și din ceramică în care așezaseră buchete de busuioc.
Deși erau câteva grade Celsius în plus față de această perioadă a anului, (4-5grade Celsius) și mai ales pentru ziua de Bobotează, motiv pentru care în majoritatea parohiilor din județ nu s-a reușit ridicarea crucilor de gheață, la Negrileasa, tinerii din sat au muncit în ajunul marii sărbători a Botezului Domnului și au ridicat, conform obiceiului, o masă și o cruce de gheață.
Fiecare credincioasă și-a așezat vasul pentru agheasmă pe masa de gheață, construită în continuarea Sfintei Cruci, și a așteptat începerea slujbei religioase de sfințire a apelor.
Buciumașii, caii și călăreții au înconjurat, într-un fel, mulțimea de credincioși, făcând ca totul să pară un întreg, o poveste în care tradițiile și credința strămoșească să se îmbine într-un mod original, creștinesc, spre bucuria și încântarea tuturor participanților. Mai nărăvași „din fire”, unii cai nu au prea avut răbdare și și-au pus călăreții în mișcare, astfel că pe timpul slujbei, de mai multe ori, lumea se uita mai degrabă la plimbările falnicelor cabaline, decât să se concentreze la slujba de sfințire a apelor. Din mulțime se auzea câte o voce puternică: „Mă…, mai încet că-i slujbă”, voci ale unor bătrâni ai satului, care captau pe moment atenția credincioșilor, și lumea se întorcea iarăși la cele sfinte.
– Steagul Uniunii Europene, înfipt în colacul „de bun venit” la Căminul Cultural
La sfârșitul slujbei, preoții au stropit cu agheasmă întreaga mulțime, femeile și-au umplut vasele cu apă sfințită și în grup compact au pornit din nou spre biserică.
Un alt obicei păstrat cu sfințenie în ziua de Bobotează este sfințirea Căminului Cultural și a școlii, după care alaiul se întoarce la biserică, înconjoară biserica de trei ori strigând Chiraleisa (Fie-ți milă, Doamne), după care intră în biserică, lasă icoanele și praporii și se îndreaptă spre casele lor cu apa sfințită.
Și cum obiceiul este uneori „literă de lege”, mai ales la sate, preoții și credincioșii au fost opriți, la crucea drumului, de un grup de tineri colindători din sat, îmbrăcați în național, care au dorit să interpreteze două colinde foarte vechi, care se cântă doar la Bobotează. Acompaniați de un acordeon și de un fluieraș, grupul de colindători a încântat întreaga adunare de oameni, iar, la final, cu toții au cântat „La mulți ani!”.
În drum spre biserică, preoții și mulțimea de credincioși au fost opriți în fața Căminului Cultural, de directorul acestei instituții, Gavril Scheuleac, consilier bisericesc și consilier local al Primăriei Stulpicani. Și în acest an, Gavril Scheuleac l-a întâmpinat pe preot cu o un colac împletit în care era înfipt un steguleț în culorile Uniunii Europene, albastru și galben, așezat frumos pe un ștergar țesut, și o lumânare aprinsă, semn că oamenii din Negrileasa nu sunt străini de schimbările de la începutul acestui an, și nici de elementele cu care intrăm în UE: costumele naționale, bucatele tradiționale, graiul bucovinean, colindele și, nu în ultimul rând, credința strămoșească. Întâmplător sau nu, printre falnicii cai s-a rătăcit și un măgar – la propriu – care a fost adus în fața Căminului Cultural de stăpânul său, se pare, tot pentru a saluta stegulețul albastru cu galben. Lumea a făcut și haz, chiar l-au necăjit pe bietul animal, dar măgarul… tot catâr rămâne…încăpățânat, nu a făcut nici o năzbâtie.
Vin fiert și sărmăluțe pentru alaiul de Bobotează
Preoții au fost invitați de gazdă, directorul Scheuleac, la o agapă creștină, în timp ce toți ceilalți credincioși au primit vin fiert, țuică fiartă, cozonac, tartine și sărmăluțe calde, tocmai pentru a-și trage puțin sufletul și de a avea putere să continue procesiunea până la capăt. Inițiatorul acestei reînnoiri a tradiției de Bobotează la Negrileasa este chiar Gavril Scheulea, care a mobilizat sătenii să vină îmbrăcați în costume populare, cu cai, cu buciume, atât cei tinerii, cât și cei vârstnicii. După sfințirea Căminului cultural s-a sfințit școala și, apoi, oamenii au revenit la biserică pentru a striga pentru ultima oară în acest an, pe mai multe voci, mai întâi bărbații, apoi femeile, Chiraleisa, și pentru a înconjura de trei ori biserica.
