Botezul Domnului, sărbătoarea luminii și a revărsării de har, a fost sărbătorit sâmbătă, 6 ianuarie 2024, de mii de credincioși care au ales să fie prezenți la Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou de la Suceava”.
Sfânta Liturghie a Sfântului Ioan Gură de Aur a fost săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, pe scena amenajată în curtea mănăstirii, împreună cu părinții și diaconii slujitori ai Catedralei Arhiepiscopale din Suceava.
Cuvântul de învățătură, explicația evangheliei din Ziua Bobotezei, a fost adresat mulțimii de credincioși de pr. dr. Ilie Macar, paroh al Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” din Câmpulung Moldovenesc.
După Sfânta Liturghie, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic a săvârșit Slujba Sfințirii Mari a apei (Agheasma Mare), după care credincioșii au fost binecuvântați prin stropire cu Agheasmă Mare și au primit pachete cu anaforă.
Slujba sfințirii celei mari a apei (Agheasma Mare) se pregătește în fiecare an în amintirea botezării Domnului Iisus de către Ioan în apa Iordanului.
Sfânta Cruce și mănunchiul de busuioc, numit și sfeștoc (de la cuvântul „sfeștanie”, însemnând „sfințire”), au fost afundate (cruciș) în apă de către preoți. După cum explică teologii, „invocarea Duhului Sfânt, care coboară peste apă prin mâna preotului, curățind-o, sfințind-o și dându-i putere asupra duhurilor necurate, asupra bolilor și patimilor, se face mai înainte de a se înmuia Sfânta Cruce și busuiocul în apă și a se intona troparul Bobotezei. În consecință, nu busuiocul muiat în apă îi dă acesteia puteri harice”.
Preoții au cântat Troparul Praznicului: „În Iordan botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat…”, cântare care sintetizează teologia acestei sărbători.
Cum se consumă Agheasma Mare
Praznicul Arătării Domnului sau Bobotezei a fost un bun prilej pentru unii credincioși de a-și reînvia amintirile din copilărie, atunci când, copii fiind, în Ajun de Bobotează (zi de post), strigau în cor „Chiraleisa” (cuvânt care provine din rugăciunea grecească Kirie eleison”, care înseamnă „Doamne miluiește!”), vestind sosirea preotului la casele gospodarilor cu „Iordanul”.
Copiii erau răsplătiți cu colăcei, dulciuri și fructe. Casele sătenilor erau primenite, pe masă erau așezate mai multe bucate de post, preotul era întâmpinat de gazde cu o lumânare aprinsă, acesta stropea cu Agheasmă bucatele și fiecare cameră, apoi gazdele se alăturau preotului și copiilor care strigau Chiraleisa și mergeau, împreună, la vecini, să vestească Botezul Domnului. Sucevenii și-au amintit, poate, și de gerul Bobotezei, un bun prilej de a se confecționa cruci de gheață în curțile bisericilor.
Sâmbătă, 6 ianuarie 2024, în municipiul Suceava nu au fost mai mult de 3 grade Celsius. În curtea mănăstirii a fost ridicată o cruce de gheață, ce purta și un șnur tricolor.
Credincioșii au aflat de la Înaltpreasfințitul Părinte Calinic (predica a fost postată pe site-ul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților) cum se consumă Agheasma Mare, chiar din ziua Botezului Domnului, 6 ianuarie, până la Odovania Praznicului Botezului Domnului, pe nemâncate,„spre sfințirea sufletelor și a trupurilor”, pentru a primi din partea lui Dumnezeu „sfințire, sănătate, curățire și binecuvântare”: „Credincioșii primesc Agheasma Mare și anafora. Și întocmai le vor lua, în această ordine, timp de o săptămână de la Bobotează; după aceea, vor primi Agheasma Mare, dacă în prealabil s-au mărturisit, cu binecuvântarea duhovnicului. Agheasma Mare se folosește și la «botezul de necesitate» al copiilor, în caz de boală, la curățirea vaselor sau a fântânii, la binecuvântarea începerii semănăturilor, la stropirea holdelor, a viilor și a grădinilor bântuite de lăcuste, la sfințirea crucii, a icoanelor, a vaselor de cult, a troiței, a clopotului, a antimisului, a Sfântului și Marelui Mir și a bisericii”.
Sticle cu Agheasmă Mare, împărțite credincioșilor
Unii credincioși ne-au spus că păstrează pe tot parcursul anului, într-un loc curat, Agheasma Mare, și stropesc cu ea casa atunci când simt că „nu le merge bine”, rostind cu evlavie mai multe rugăciuni.
Pentru a se evita aglomerarea credincioșilor, cei prezenți la Catedrala Arhiepiscopală au primit sâmbătă Agheasma Mare în cele aproximativ 10.000 de sticle, îmbuteliate în zilele de 5 și 6 ianuarie 2024 de monahi, monahii și tineri voluntari.
După sfințirea cea mare a apei, mai mulți voluntari au mers cu cărucioarele prin mulțimea de credincioși, iar aceștia au luat Agheasma Mare. Pe scena amenajată în curtea Mănăstirii „Sfântul Ioan cel Nou” au fost așezate și mai multe butoaie cu Agheasmă Mare, din care unii credincioși au putut să-și ia singuri apă sfințită, în recipientele aduse de acasă. Lângă scenă au fost puse mai multe coșuri de nuiele în care se aflau sticle cu Agheasmă Mare. Oamenii au putut să ia chiar mai multe sticle, și pentru cei care din anumite motive nu au ajuns la biserică.
„Să ne reînnoim hotărârea de a ne pune întreaga viață în slujba lui Dumnezeu”
Sfințirea cea mare a apei se face, după cum a explicat în cuvântul de învățătură Înaltpreasfințitul Părinte Calinic,încă din secolul al IV-lea, atât în Ajunul, cât și în ziua Praznicului Botezului Domnului, când se botezau catehumenii. „Sfințirea aceasta amintea de Botezul Mântuitorului Iisus Hristos Care, venind la Iordan să Se boteze, «a sfințit apele» și «a ridicat firea omenească la înălțime», cum spune una dintre cele trei rugăciuni.În primele secole, slujba sfințirii celei mari a apei se făcea după o rânduială a patriarhului Proclu al Constantinopolului. Actuala rânduială o datorăm patriarhului Sofronie al Ierusalimului (secolul al VII-lea)”, a explicat Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, care a îndemnat credincioșii să folosească prilejul sărbătorii de Bobotează pentru a-și examina cum și-au îndeplinit până acum angajamentele făcute la Botez „prin nași, martorii noștri, și, căindu-ne pentru infidelitățile comise, să ne reînnoim hotărârea de a ne pune întreaga viață în slujba lui Dumnezeu. Numai așa ne vom putea păstra vie conștiința nobleței de fii după har ai lui Dumnezeu–Tatăl și de frați ai lui Hristos în Duhul Sfânt”.
La finalul slujbei de Bobotează, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic le-a urat celor prezenți „ani mulți și buni, cu sănătate și sporite împliniri de la Dumnezeu. Să ne ajute Dumnezeu, Drăguțul, ca și în anul acesta să putem face lucruri mari, cu mijloace mici, în condiții grele, dar să le facem”.
