Sfintele Paști și Săptămâna luminată, culmea spiritualității ortodoxe

Slujba de Paști și din toată Săptămâna luminată reprezintă gândirea, simțirea și peste tot trăirea cea mai înaltă pe care o cunoaște Biserica Ortodoxă. Ortodoxia în cea mai înaltă cotă a ei se cuprinde și se manifestă în slujba de la Paști și din toată Săptămâna luminată. Slujba de la Paști cu toate implicațiile ei în gândirea și trăirea ortodoxă este culmea spiritualității ortodoxe. În acest cadru pregătit de rânduielile de slujbă ale Triodului, credincioșii ortodocși se întâlnesc cu Domnul Hristos cel înviat, cu biruitorul morții și al iadului, cu Cel ce a călcat cu moartea pe moarte. La slujba de la Paști avem în câmpul cunoștinței noastre pe Domnul Hristos “Veselia cea veșnică”, “Soarele dreptății”, pe “Cel ce este întru lumina cea pururea fiitoare”, “Izvorul nestricăciunii”, “Lumina cea fără de ani”. La slujba de la Paști prăznuim “Paștile cele de taină”, “Paștile cele curățitoare”, “Paștile cele veșnice”, “Paștile care au deschis nouă ușile raiului”, pe Hristos însuși, “Paștile cele mari și prea sfințite”, “Paștile cele ce sfințesc pe toți credincioșii”, preînchipuim prăznuirea cea din veșnicie, din “ziua cea neînserată” a Mântuitorului nostru.
„Bine este nouă a fi aici”
Fiind o anticipare a prăznuirii din împărăția lui Dumnezeu, slujba de la Paști, cu toate ale ei, este culmea spiritualității ortodoxe. Ea însă, nu este și nu rămâne singura modalitate de manifestare a credinței și vieții ortodoxe, nu este și nu rămâne singurul chip de spiritualitate ortodoxă, ci doar cea mai înaltă culme a acestei spiritualități, precedată și urmată de celelalte moduri de spiritualitate, legate de diferitele evenimente sărbătorite în cadrul Bisericii noastre Ortodoxe de-a lungul unui an bisericesc.
În cuprinsul unui an bisericesc, numai o săptămână este Săptămâna luminată, numai spiritualitatea de Paști e culmea spiritualității ortodoxe. Dar acestea nu pot exista nici ca gândire, nici ca trăire fără celelalte chipuri de gândire și de manifestare a evlaviei ortodoxe, câte mai sunt pe parcursul unui an bisericesc. Dacă ar zice cineva, cum a zis Sfântul Apostol Petru pe muntele Schimbării la Fată: “Bine este nouă a fi aici”, într-adevăr, este bine să fim aici, în acest cadru sărbătoresc de la Paști. Însă numai trăind toate momentele care țin de mântuire, putem nădăjdui să participăm la trăirea și la bucuria de la Paști.
„Paștile au deschis nouă ușile raiului”
E drept că Învierea Domnului Hristos se prăznuiește într-un anumit fel, doar cu câteva excepții, în fiecare duminică, fiecare duminică fiind și o trăire și o prăznuire de Paști, dar Paștile sunt o sărbătoare unică între alte sărbători, iar spiritualitatea de la Paști e unică între alte chipuri de spiritualitate ortodoxă.
În cadrul Penticostarului sunt mai multe chipuri de slujbă, legate de mai multe sărbători, iar slujbele ce se fac în această perioadă aduc în viata credincioșilor gânduri, simțiri și trăiri potrivite cu evenimentele sărbătorite.
Slujbele sfinte din vremea Penticostarului sunt întrupări ale rânduielilor de slujbă corespunzătoare cu evenimentele de mântuire sărbătorite, iar trăirea ortodoxă pe temeiul sfintelor slujbe, trăirea evenimentelor sărbătorite, este o întrupare în om a sfintelor slujbe care aduc în actualitatea credincioșilor evenimentele care se sărbătoresc.
Să luăm aminte: Spiritualitatea ortodoxă cea cu multe chipuri are în centrul ei spiritualitatea Sfintelor Paști, care este și rămâne culmea spiritualității ortodoxe, dar aceasta numai pentru că există și alte chipuri de spiritualitate ortodoxă, alte chipuri de evlavie în Ortodoxie. Paștile au deschis nouă ușile raiului, iar celelalte sărbători ne deschid calea către Paști și către Paștile cele veșnice.
(Ieromonah Serafim Patrunjel)