BOTEZUL. Prin Botez ne naștem ca fii ai lui Dumnezeu. „De nu se va naște cineva din apă și din Duh, nu va intra în Împărăția cerurilor” (Ioan 3, 5); „Câți în Hristos v-ați botezat, în Hristos v-ați și îmbrăcat” (Galateni 3, 27).
SF. MIR. Prin Sf. Mir primim putere de creștere în credință și înțelepciune. „Iar voi, ungere aveți de la Cel Sfânt și știți toate” (I Ioan 2, 20).
CUNUNIA. Prin Cununie se face unirea mirelui și a miresei și se sfințește această uniune de către Duhul Sfânt. Cununia e pentru toată viața. Dumnezeu nu îngăduie divorțul. Soții sunt datori să se salveze unul pe celălalt. „Va lăsa omul pe tatăl său și pe mama sa și se va uni cu femeia sa și vor fi amândoi un trup și ceea ce a unit Dumnezeu omul să nu despartă” (Matei 19, 5-6).
Cel ce divorțează are două șanse: ori se împacă cu soțul (soția) ori rămâne să ducă o viață de celibatar (de călugăr) după cum e scris: „Femeia să nu se despartă de bărbat. Iar dacă s-a despărțit să rămână nemăritată, sau să se împace cu bărbatul său; tot așa bărbatul să nu-și lase femeia” (I Cor. 7, 10-11).
Băieții și fetele trebuie să fie virgini la Cununie. Astfel vor fi fericiți toată viața și vor avea o familie binecuvântată și urmași sănătoși și puternici. Tinerii și soții care se desfrânează se îmbolnăvesc și ajung în focul veșnic al iadului. Un tânăr și o tânără care s-au culcat împreună sunt obligați să se căsătorească. Nu mai au voie să ia pe altcineva.
O căsătorie încheiată greșit se desființează conform canoanelor Bisericii.
SF. MASLU. Prin Sf. Maslu se dă sănătate trupească și sufletească celor bolnavi și iertare de păcate. Iisus a poruncit apostolilor: „Tămăduiți pe cei bolnavi, înviați pe cei morți, curățiți pe cei leproși, pe demoni scoateți-i; în dar ați luat, în dar să dați” (Matei 10,8). Apostolii „scoteau mulți demoni și ungeau cu untdelemn pe cei bolnavi și-i vindecau” (Mc 6, 13); „Este cineva bolnav între voi? Să cheme preoții Bisericii și să se roage pentru el, ungându-l cu untdelemn în numele Domnului și rugăciunea credinței va mântui pe cel bolnav și Domnul îl va ridica pe el și de va fi făcut păcate, se vor ierta lui” (Iacob 5, 14-15).
DESPRE POST
Iisus a ținut post negru 40 de zile și ne cere să-L urmăm. Iisus „a postit 40 de zile și 40 de nopți” (Mt 4, 2); „Dacă-Mi slujește cineva, să-Mi urmeze. Și unde sunt Eu acolo va fi și slujitorul meu” (Ioan 12, 26). Iisus a spus că ucenicii Săi „vor posti în acele zile, când se va lua Mirele de la ei” (Mc. 2, 19) adică aproape de Patimi și Înviere, adică Postul Paștelui, miercurea când a fost vândut de Iuda și vinerea când a fost răstignit.
Postul e obligatoriu. Sfinții Apostoli au dat 85 de canoane (reguli) în Biserică. În Canonul 69 se precizează: „Dacă cineva nu postește miercurea și vinerea și Postul Paștelui, dacă e cleric se caterisește (se scoate din preoție), dacă e mirean se afurisește (se scoate din Biserică)”.
POST însemnează înfrânare. Postul ochilor, al urechilor, al simțurilor. Fără distracții, petreceri, plăceri. Mâncare simplă, fără lapte, carne și ouă, Rugăciuni, Citirea sfintei Scripturi (Cartea Facerii, cele 4 Evanghelii, Psalmii etc.)
Postul are patru mari foloase:
1. Ne dă sănătate ca lui Daniil și prietenilor lui în Babilon când după 10 zile de post „arătau mai frumoși și mai grași la trup decât toți tinerii care mâncau din bucatele regelui” (Daniel 1, 15).
2. Ni se iartă păcatele ca în Ninive, când toți „au ținut post” și Dumnezeu i-a iertat și „nu a împlinit” pedeapsa nimicirii anunțată de proorocul Iona (Iona 3, 10).
3. Ne dă putere împotriva diavolului, cum ne învață Domnul: „acest neam de diavoli nu iese decât cu rugăciune și post” (Matei 17, 21).
4. Ne apropie de Dumnezeu, cum s-a întâmplat cu Ilie (III Regi 19, 8) și cu Moise, când s-au apropiat de Dumnezeu: „Moise a stat acolo la Domnul 40 de zile și 40 de nopți și nici pâine nu a mâncat, nici apă nu a băut (…) și a scris (…) cele 10 porunci” (Ieșire 34, 28).
Postul e una din armele creștinului
Armele creștinului:
1.Credința și cunoașterea Sfintei Scripturi. Sufletul omului moare fără Cuvântul lui Dumnezeu: „Nu numai cu pâine va trăi omul ci cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Mt. 4, 4);
2.Nădejde și rugăciune permanentă;
3.Iubirea față de Dumnezeu și oameni și acțiuni pentru ajutorarea lor;
4.Răbdarea. „Cine va răbda pâna la sfârșit se va mântui”;
5.Înfrânarea, postul;
6.Smerenia, modestia. Porunca „Să nu fi desfrânat” e opusă trufiei, mâniei, uciderii;
7.Mărturisirea lui Iisus. „Oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor și Fiul Omului va mărturisi pentru El înaintea îngerilor lui Dumnezeu” (Luca 12, 8); „Propovăduiți evanghelia la toată făptura” (Marcu 16, 15).



