Sfaturi practice în biserică: Săptămâna Mare trebuie să ne găsească spovediți și împărtășiți

Una din greșelile pastorale care se fac în această perioadă a Postului Mare, și în general a tuturor posturilor, este amânarea momentului spovedirii și împărtășirii pentru ultimele zile ale postului, ceea ce aduce o mare greutate pentru preot, în primul rând, pentru că ajunge să facă o spovedanie pripită și netipiconală, iar în al doilea rând nu mai are timp să vorbească suficient cu credincioșii.
Care este cauza? Majoritatea credincioșilor ori postesc doar prima și ultima săptămână și vin să se spovedească la început și la sfârșit, ori pur și simplu lasă spovedania pe ultima săptămână, ceea ce este total nepotrivit.
Se știe că ultima săptămână, a Patimilor, este plină de slujbe bisericești foarte importante, cum sunt spre exemplu Deniile. În această săptămâna preotul nu mai găsește timp și pentru spovedit. Dacă noi îl aglomerăm sau îl asaltăm cu spovedania în ultimele zile, facem o mare greșeală, fiindcă, fiind nevoit să îi spovedească pe toți, nu mai are timp să îi consulte pe fiecare în parte, și atunci spovedania devine formalistă și incompletă. Niciodată nu o să avem timp să scotocim toate străfundurile sufletești ale omului în doar câteva minute. De aceea eu consider că aceasta este una din marile greșeli care se fac în timpul postului.
Este bine să-i sfătuim pe credincioșii noștri ca spovedania să aibă loc pe tot parcursul postului. Preotul, în cele șase săptămâni ale Postului Mare, are suficient timp să spovedească și chiar să-i împărtășească pe credincioși. Dacă vrem să ne împărtășim în ultima săptămână, o putem face și atunci, dar să nu venim cu toții, fiindcă este un calvar pentru preot. Așa se cultivă o spovedanie incompletă.
Iată, suntem la mijlocul postului, să profităm de această perioadă acum când avem timp și noi, și preotul. Să stăm de vorbă cu duhovnicul, să-i spunem păsurile, păcatele, suferințele. Iar la sfârșitul postului, pentru a ne împărtăși, să mărturisim doar păcatele care le-am făcut de la ultima spovedanie. Spovedania în grabă nu este de folos nici pentru preot, pentru că nu are satisfacția că a atins scopul Sfintei Taine pe care a făcut-o, și cu atât mai mult pentru credincios, care face o spovedanie de mântuială.
Aceasta este una din hibele mari pe care le cultivăm din păcate în perioada aceasta din cauza neglijenței și delăsării credincioșilor care vin în ultima săptămână. Este un simulacru. Cei mai mulți vin în Sâmbăta Patimilor, când ne pregătim pentru Înviere, când starea noastră sufletească ar trebui să fie deosebită.
Săptămâna Mare sau ultimele zile ale postului trebuie să ne găsească deja spovediți și împărtășiți. (Sursa: Ziarul Lumina)