Ioana Besedina: Unele femei, nemăritându-se, se plâng de singurătate și gol în viață. Ce ar trebui să facă?
Pr. Artemie Vladimirov: În cazul singurătății, cel mai grav este să îți închipui că ai fost uitat, că nu mai ești interesant, că nu te mai iubește nimeni. Ca preot, mi se întâmplă des să aud astfel de cuvinte. De obicei, le amintesc domnișoarelor despre Cel care este deasupra noastră. El ne vede tot timpul, ne ascultă și ne iubește. Cel mai important este să crezi în această dragoste și, crezând, o vei avea. Astfel, rugăciunea noastră nu va rămâne fără răspuns, fiindcă Tatăl cel ceresc știe cele ascunse ale inimii noastre. Dumnezeu ne iubește și de aceea ne poartă de grijă.
Dacă vorbim despre viața pământească va trebui să înțelegeți că legăturile dintre soți nu sunt un antidot pentru singurătate. O femeie căsătorită poate fi, de asemenea, singură și nefericită. Dar dumneavoastră nu trebuie să vă pierdeți speranța că veți găsi alesul inimii: Dacă nu l-ați găsit încă, umpleți-vă viața cu ce i-ar putea plăcea acestuia, ceva ce i-ar putea stârni interesul.
Văd adesea că femeile care nu și-au realizat visul cad în depresie și nu observă cum starea lor interioară le schimbă felul în care arată. Singurătatea le face pe multe femei asemănătoare. Acestora li se vede pe ochi oboseala de viață, iar privirea, oarecând vie, le devine mohorâtă. Mersul grațios se transformă într-unul greoi, inima le este plină de invidie față de prietenele mai fericite. Toate gândurile și vorbele se reduc, de obicei, la lipsa lor de așezare în viață. Femeile acestea se plâng tot timpul că nu și-au împlinit chemarea maternă din interior. Nu este de mirare că pentru ele un mic motiv de întristare se transformă în decepție, iar o mică greutate în impas. Și dacă le privim astfel din exterior, ne întrebăm: cât de dorite ar fi unele ca acestea ca fete de măritat?
Dacă veți încerca să nu fiți deprimate și supărate, dacă veți fi mereu ocupate cu treburi interesante, atunci toate vor fi la dumneavoastră ca în zicala rusească: „Albina ocupată nu are vreme de supărare”. Ocupați-vă timpul și atunci nu veți avea momente de tristețe profundă. Dacă lucrați cu oamenii, atunci aveți posibilitatea să depuneți o părticică din suflet în comunicarea profesională. În lume sunt mulți oameni deprimați, care așteaptă mângâiere de la noi. De aceea, dăruindu-le un cuvânt bun, veți simți că au nevoie de dumneavoastră și că mulți vă vor căuta comuniunea. Veți fi cu siguranță observată atunci când veți deveni veselă și radiantă. Zâmbetul dumneavoastră, care încălzește inimile celor din jur, nu va trece neobservat, la fel ca ochii care radiază bucurie, bunătate și milă.
Tineți minte că Dumnezeu vede dorințele noastre. Dacă soarta dumneavoastră este să fiți femeie și mamă, atunci Domnul vă va trimite un soț.
Dar dacă acest lucru nu se întâmplă atât de rapid cum ați vrea, învățați să trăiți singură. Nu ascultați de nimeni și, cel mai important, nu acceptați să vi se plângă de milă.
(Dr. Dimitri Avdeev, Ioana Besedina, Femeia și problemele ei: perspectiva psihiatrului ortodox, traducere din limba rusă de Eugeniu Rigoti și Adrian Tănăsescu-Vlas, Editura Sophia, București, 2011, pp. 52-54)