Mănăstirea Putna, cea mai importantă ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, definită de poetul național Mihai Eminescu „Ierusalimul neamului românesc“, locul unde este mormântul marelui voievod, un adevărat „altar al credinței”, a adunat și în acest an mii de credincioși. Ca și cum toate drumurile ar fi dus la Putna, oameni de toate vârstele, mulți dintre ei îmbrăcați în costume populare, purtând în mâini steaguri tricolore, veniți din localități apropiate, dar și din Bucovina de Nord și din Basarabia, au pășit cu evlavie și nădejde pe poarta mănăstirii, încă de la primele ore ale dimineții, în sunet de clopote, pentru a aduce prinosul lor de credință Sfântului Voievod Ștefan cel Mare.
Putna, o grădină la propriu, prin frumusețea și mireasma trandafirilor, dar și o grădină a lui Dumnezeu, prin credința și evlavia credincioșilor, prin puterea și ajutorul dat românilor de Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost ieri asemeni unei făclii, care nu se stinge niciodată, la fel cum nu se stinge nici candela de la mormântul domnitorului.
Arhierei chemați la rugăciune
Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, PS Meletie, Episcopul Hotinului, Preasfințitul Pantelimon, Episcop de Ivano-Francovsk și Kolomâisk, Preasfințitul Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, împreună cu un sobor impresionant de preoți și diaconi.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de Corala patriarhală, care i-a încântat și emoționat pe credincioșii aflați la sărbătoarea Putnei cu piese închinate Voievodului Ștefan cel Mare.
Parcă toate au tăcut, și păsările, și vântul, și gândurile, pentru a lăsa glasul coriștilor să înalțe rugăciuni spre cer și cântece dedicate Voievodului Ștefan.
În timpul slujbei, ierodiaconul Ieremia de la Mănăstirea Putna a fost hirotonit preot de Preasfințitul Părinte Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei.
ÎPS Teodosie: „Ștefan cel Mare, străjerul cel neobosit al Moldovei”
În cuvântul său de învățătură, ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a spus că Sfântul Voievod Ștefan cel Mare este „străjerul cel neobosit al Moldovei”, iar slujba a fost una copleșitoare, pentru că „Voievod Ștefan cel Mare este un adevărat ales al lui Dumnezeu, este domnitorul cel bun, cel viteaz, cel plin de dragoste și daruri duhovnicești, iar în cei 47 de ani de domnie a crezut, s-a rugat, a postit și a biruit”. ÎPS Teodosie l-a numit pe Ștefan cel Mare „exponentul lui Dumnezeu” și „exponent al poporului”, pentru că „el cinstea poporul, avea grijă să nu se strecoare trădători care să vândă țara. El iubea țara, iubea poporul, iubea credința, pentru că știa că fără credință nici țara, nici poporul nu rezistă”.
La finalul cuvântului său, ierarhul a rostit o rugăciune adresată Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, sfânt pe care îl cheamă în taină, în rugăciunile lor, mulți români, când au nevoie de ajutor.
Cântece și poezii patriotice
Părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, a mulțumit Coralei patriarhale pentru prezența la slujba religioasă și pentru programul prilejuit de împlinirea a 510 ani de la trecerea la cele veșnice a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare și 557 de ani de la înscăunarea sa ca domn al Moldovei, rugându-i să interpreteze cântecul emoționant „Când a fost să moară Ștefan”. După interpretarea cântecului, ca la un semn, credincioșii au început să aplaude, în semn de respect pentru Sfântul Ștefan cel Mare și pentru cei care-i cinstesc memoria. Rugăciunea de dezlegare, de la sfârșitul Sfintei Liturghii, a fost citită de Preasfințitul Părinte Teofan, Mitropolit al Moldovei și Bucovinei.
În curtea Mănăstirii Putna, în apropierea statuii lui Mihai Eminescu, pe care erau așezate buchete de crini, s-au aflat, pe tot parcursul sărbătorii, tineri îmbrăcați în straie populare, unii purtând în mâini steaguri tricolore. O parte dintre acești tineri, membri ai Asociației Studenților Creștini Ortodocși Români, s-au aflat la Putna și acum zece ani, la comemorarea a 500 de ani de la moartea Voievodului Moldovei Ștefan cel Mare și Sfânt, după un drum istovitor făcut atunci pe jos, de la Suceava la Putna, însoțiți de preotul Vasile Gavrilă, care a fost prezent și ieri la Putna. Tinerii au susținut un scurt program cu poezii și cântece patriotice, alături de copii și tineri din zonă, îmbrăcați și ei în straie populare.
Paradă militară și depuneri de coroane
Parada și onorurile militare au constituit un moment special al zilei. Imnul României, „Deșteaptă-te, române!”, Imnul Eroilor: „Presărați pe-a lor morminte, ale laurilor foi. / Spre a fi mai dulce somnul, fericiților eroi…” sau cântecul „Treceți, batalioane române, Carpații” au creat o stare de emoție și au trezit adevăratul patriotism în fiecare participant la sărbătoarea Putnei. Când fanfara Primăriei Suceava a interpretat piesele patriotice, credincioșii au aplaudat.
Programul s-a încheiat cu o depunere de coroane la mormântul Sfântului Ștefan cel Mare de la Mănăstirea Putna, mormânt care este străjuit de o candelă pururea aprinsă, unde credincioșii se închină cu evlavie.
Arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, care este și exarh administrativ al mănăstirilor din Eparhia Sucevei și Rădăuților, le-a mulțumit arhiereilor și invitaților veniți din țară, dar și de peste hotare, oficialităților, pentru participarea la evenimentul de la Putna.
La sărbătoarea Putnei au fost prezenți prefectul Sucevei, Florin Sinescu, președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, primarul Sucevei, Ion Lungu, primarul comunei Putna, Gheorghe Coroamă, precum și reprezentanți ai poliției și jandarmeriei.
Torțele recunoștinței, de pe Dealul Crucii
Ieri după-amiază, după ce s-au terminat manifestările dedicate Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, la împlinirea a 510 ani de la trecerea la cele veșnice, a avut loc parada portului popular, unde au participat oameni din satele apropiate, unii veniți cu trăsurile trase de cai, dar și din Republica Moldova, din Soroca și Ialoveni, care au impresionat prin frumusețea costumelor populare din fiecare zonă pe care au reprezentat-o.
Spre seară, pe Dealul Crucii din spatele mănăstirii, tinerii din Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români au făcut un foc de tabără, au aprins „torțele recunoștinței”, pe care le-au purtat în mâini la întoarcerea spre Mănăstirea Putna. Târziu în noapte, tinerii cu făclii aprinse în mâini au înconjurat mănăstirea, s-au închinat la mormântul Voievodului Ștefan cel Mare, iar în sunetul Baladei lui Ciprian Porumbescu, interpretată de soții Lucia și Oleg Sacaliuc, veniți din Basarabia, s-au încheiat manifestările de la Putna.
Gânduri de pelerin, de la Putna
Printre pelerini am întâlnit-o pe Maria Bodale, din Vicovu de Sus, care ne-a spus: „La Putna simt o binecuvântare de la Dumnezeu. Ștefan cel Mare este o binecuvântare pentru noi. El a apărat țara românească. Simt că ne ajută de fiecare dată când venim aici”.
„M-am închinat la mormântul lui Ștefan cel Mare și am simțit o liniște sufletească și o binecuvântare. În fiecare an venim aici pentru a lua binecuvântare. Simțim că suntem ocrotiți în tot momentul vieții, chiar și atunci când avem necazuri, la nevoi, la primejdii, apelăm la Sfântul Ștefan cel Mare și el ne ajută”, ne-a spus Aspazia Cornea, din Bivolărie.
Venite din localitatea Gura Putnei, cinci fetițe și un băiat, îmbrăcați în costume populare, ne-au spus că au venit la mănăstire „să ne rugăm la Bunul Dumnezeu să ne ajute mereu, să ne ajute să creștem mari, să avem un viitor în viață. Venim destul de des la mănăstire, să ne închinăm. Este frumos aici… și peisajul, natura, totul ne place”.
Aflat printre pelerini, prefectul Sucevei, Florin Sinescu, ne-a spus: „Am venit cu mari emoții și în acest an la Putna, când se împlinesc 510 ani de la trecerea la cele veșnice a Voievodului Ștefan cel Mare, un domn care a avut o influență deosebită pentru ceea ce înseamnă Moldova de astăzi, Bucovina de astăzi, pentru că a luptat pentru libertatea acestor zone, pentru ceea ce înseamnă biserica și cultura zonei”. Președintele Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, a reamintit că „sunt câțiva ani buni de când Ștefan cel Mare a fost votat de români cea mai importantă personalitate română a neamului nostru și astăzi pot să spun sincer că a noastră capitală este Putna”.
