Sfântul Prooroc Daniel

Între chipurile sfinte ale Vechiului Testament, pe care Biserica le cinstește închinându-le zile de pomenire, este și Sfântul Prooroc Daniel (17 decembrie). Este socotit unul dintre marii profeți ai poporului Israel. S-a născut cu mai mult de jumătate de mileniu înainte de Hristos, într-o familie de evrei de neam regesc. În anul 606 î.H., pe când avea în jur de 16 ani, a fost luat în robie de către regele Nabucodonosor și dus în Babilon, împreună cu o mare parte a poporului Israel. Perioada exilului babilonic a fost una dintre cele mai grele și mai triste din istoria poporului ales. In Babilon – marea capitală a imperiului babilonian – Daniel a studiat în limba caldeilor, recunoscuți pentru cunoștințele lor de astrologie. Cei mai străluciți dintre învățăcei urmau să devină dregători la curtea regelui Babilonului. Numele Daniel însemna în evreiește „Dumnezeu este judecătorul meu“. Daniel a avut colegi de studiu împreună cu el și pe alți trei tineri evrei, Anania, Misael și Azaria. Si aceștia sunt pomeniți în această zi, împreună cu Daniel. Toți patru și-au asumat rolul de apărători ai credinței strămoșești monoteiste, în condițiile în care poporului Israel i se impunea religia politeistă babiloniană. Au refuzat să mănânce din alimentele închinate idolilor, pentru a nu se întina și pentru a nu încălca prescripțiile Legii mozaice. Au fost pedepsiți și aruncați în foc, dar îngerul Domnului i-a apărat. A urmat episodul cu groapa cu lei în care Daniel a fost aruncat, dar și de data aceasta puterea lui Dumnezeu a fost mai mare decât cea a leilor. Cu ajutorul lui Dumnezeu cel Unul, Daniel a reușit să tâlcuiască visele lui Nabucodonosor, care îi prevesteau sfârșitul.
Datorită darurilor sale deosebite, Profetul Daniel și-a câștigat o poziție importantă în ierarhia babiloniană. Această poziție și-a păstrat-o profetul și după cucerirea Babilonului de către perși în anul 539 î.H., când era în vârstă de 75 de ani. În tradiția iudaică se spune că Daniel ar fi fost cel care l-a sfătuit pe Cirus regele perșilor, cu privire la întoarcerea evreilor în țara lor și ar fi mijlocit pentru rezidirea templului de la Ierusalim.
De Sfântul Prooroc Daniel se leagă și o carte profetică din Vechiul Testament și care îi poartă numele. În cuprinsul cărții profetul a prezentat purtarea de grijă a lui Dumnezeu față de poporul Său, dar și pe Dumnezeu ca fiind Domnul istoriei, Cel care ridică și coboară imperiile lumii. Visul lui Nabucodonosor, precum și cele două vedenii ale profetului (despre cele patru fiare și vedenia berbecului și țapului) nu sunt altceva decât o anticipare a unor momente importante ale istoriei antice.
Rămâne o figură importantă din istoria mântuirii, un om al lui Dumnezeu prin care Acesta a descoperit oamenilor multe adevăruri dumnezeiești care se referă atât la istoria umanității, cât și la evenimente eshatologice.
(https://oradereligie.wordpress.com)