Astăzi este sărbătorit Sfântul Pantelimon, care a trăit în vremea împăratului Dioclețian. S-a născut în cetatea Nicomidiei, dintr-o familie înstărită; tată păgân și mamă creștină. A primit învățătura creștină de la mama sa, însă după moartea mamei devine ucenicul unui mare doctor al vremii, Eufrosin, care l-a învățat meșteșugul tămăduirii bolilor. De la părintele Ermolae a primit învățătura Evangheliei și numele creștinesc Pantelimon, tâlcuit “întru tot milostiv”. Din acea zi, Sf. Pantelimon a primit de la Dumnezeu darul tămăduirii minunate și a vindecat mulțime de suferinzi peste tot unde mergea. Vindeca suferinzii fără plată, asemenea Sfinților Cosma și Damian. Marele Pantelimon face minuni atât prin harul primit, cât și prin tratamentele pe care le dă celor bolnavi. Reușește să-l aducă la dreapta credință chiar și pe tatăl său. După moartea părinților, a slobozit pe toți robii, iar averea familiei a împărțit-o săracilor. Deoarece nu primea plată pentru tratamentele pe care le făcea, este numit „doctor fără de arginți”. Auzind împăratul Maximilian despre aceste vindecări prin credința în Hristos, l-a întemnițat. Văzând puterea credinței și faptul că nu se lepăda de Hristos, împăratul Maximian poruncește ca Pantelimon să fie supus unor chinuri groaznice, după care decide să-i fie tăiat capul. În timpul torturilor, prin minune, se vindeca de fiecare dată. Aruncat să fie sfâșiat în groapa cu fiare sălbatice, a rămas neclintit în credința sa. Ostașii tocmiți să-i taie capul, înspăimântându-se, au strigat: “Roagă-te pentru noi, omule sfânt, ca să ni se ierte păcatele!”. Îndemnați chiar de sfânt să-și îndeplinească porunca primită de la împărat, călăii s-au apropiat, au sărutat trupul sfântului, apoi unul dintre ei a luat sabia și a executat ordinul. Când i-a fost tăiat capul – împreună cu al Sfântului Ermolae și al celor ce crezuseră în adevăratul Dumnezeu – nu a curs sânge, ci lapte, iar măslinul de care a fost legat Fericitul Pantelimon s-a umplut tot de roade. Credincioșii au scos din cenușă trupul neatins de foc al lui Pantelimon și l-au îngropat cu mare cinste, în anul 303. Moaștele sale au fost cinstite de la bun început de creștini, iar în timpul prigoanelor au fost păstrate ca odoare de mare preț. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitor al bolnavilor.
27 iulie – Sărbătoare denumită popular: Pintelei-călătorul; Pantelimonul oveselor; Pantiliele; Sora lui Sf. Ilie; Sf. Ilie cel Mic, Ilie Pălie; Sf. Ilie ăl șchiop
* Se spune că Sf. Pantelimon ar fi fratele lui Sf. Ilie; Se serbează pentru trăsnet, arsuri și piatră; Sfânt mijlocitor pe lângă Sf. Ilie, spre a fi mai îndurător cu păcătoșii.
* Pantelimon este tămăduitor de boli și dă roade pomilor.
* Pantelimon este Ilie cel Mic și, când va trăsni cu biciul din mâna stângă, omul nu se mai mișcă. E mai rău ca Sf. Ilie, dintr-odată sfarmă în bucăți.
* De la Sf. Pantelimon se călătorește vara, e începutul toamnei; atunci iese cerbul din apă și apa se răcește, atunci se schimbă crângurile, cele de vară cu cele de iarnă, și se întâlnește iarna cu vara. Frunzele teiului se întorc pe dos, jelind trecerea verii.
* Acum încep a cădea frunze de pe copaci și flori; dă veste cocorilor să plece.
* De Pantelimon se mănâncă mere, se fierb porumbi și dovleci. Se serbează pentru coacerea pepenilor.
* Pintilie-călătorul însoțește în călătorie vara, rugând-o să vină și la anu’, tot așa de mănoasă ca anul acesta. Sărbătoarea se ține pentru ca poamele să nu facă viermi.
* Patronează călătoriile; e bun pentru a călători sigur și cu folos.
* Sfântul este respectat, pentru că a fost doctor și a vindecat mulți oameni. Cei ce nesocotesc ziua se îmbolnăvesc de ciumă.
* Se ține pentru a-i vindeca pe orbi și șchiopi.
Apărător de primejdii. Superstiții
* Îi păgubește pe cei care lucrează de ziua lui.
* Dacă muncește femeia, se “călătorește” și bărbatul ei (părăsește casa).
* Oamenii îl țin, de frica fulgerelor.
* Celor care torc la Sf. Pantelimon le moare vaca.
* E rău de lovituri; celor care au muncit în această zi le-a paralizat câte o parte a corpului.
* Cine muncește în această zi se “călătorește” cu vara (moare).
* Se ține de friguri.
sursa: www.revistafelicia.ro
