Sfântul Leontie de la Rădăuți

În mănăstirile moldovene, ridicate de domni români iubitori de țară și de frumos, dar și în schiturile din Carpații răsăriteni, ridicate din evlavia și dorul spre desăvârșire al unor călugări, au trăit, în curgerea veacurilor, numeroși călugări cu viața îmbunătățită, pe care evlavia populară i-a trecut, curând după moarte în rândul sfinților. Avem, însă, prea puține știri scrise despre nevoințele lor duhovnicești, ca și despre faptele minunate pe care le-au săvârșit în timpul vieții, precum și în legătură cu cinstitele lor moaște.
Un teolog ucrainean, Zaharia Kopistenski, ieromonah din Kiev, în cartea lui Palinodia, alcătuită prin anii 1621-1622 (publicată abia în 1878), înșiră și câțiva sfinți moldoveni:
„La Rădăuți, în episcopie, sfântul Leontie, făcătorul de minuni, zace cu trupul întreg; la Voroneț, în mănăstire, Daniil sfântul, făcător de minuni; la Moldovița, în mănăstire, sfântul Vasile, făcătorul de minuni și alții, nu puțini”. Vom pomeni, pe rând, ostenelile acestor Cuvioși și Sfinți moldoveni.
Despre Sfântul Leontie de la Rădăuți avem doar această știre, pe care ne-o oferă cartea Palinodia. A trăit în veacul al XV-lea și a făcut parte din obștea călugărilor rădăuțeni, sub numele de Lavrentie ieromonahul. Poate să fi fost chiar stareț al mănăstirii cu hramul Sfântul Nicolae, care a devenit apoi catedrală episcopală și gropniță a primilor domni moldoveni.
A fost unul din călugării îmbunătățiți de aici și prețuiți de credincioșii din împrejurimi pentru evlavia lor, dar mai cu seamă pentru rugăciunile lor, care aveau darul vindecării de boli și neputințe. Pentru aceasta era socotit ca un adevărat “sfânt” încă din timpul vieții. După părerea unor istorici, ar fi ajuns chiar episcop la Rădăuți, în timpul domniei lui Alexandru Vodă cel Bun, dar spre bătrânețe s-a retras din scaunul vlădicesc. Înainte de moarte, a îmbrăcat marea schimă monahală sub numele de Leontie. După moarte, trupul său a rămas neputrezit, încă un semn al sfințeniei, venit din partea lui Dumnezeu. Presupunem că și la mormântul lui vor fi avut loc vindecări minunate, de vreme ce Zaharia Kopistenski scria despre el că era “făcător de minuni”.
– „Drumul sfântului”
Pe vremuri, strada de azi Bogdan Vodă din Rădăuți, unde se află și ctitoria domnitorului, se numea “Drumul sfântului”. Probabil i s-a zis așa pentru că pe acest drum veneau și se închinau credincioșii în fața cinstitelor sale moaște. După tradiția locală, ziua lui de prăznuire era la 1 iulie, când se făceau mari pelerinaje la moaștele sale. Tot atunci, după săvârșirea Sfintei Liturghii, se oferea o masă comună în curtea mănăstirii, pentru pelerini, săraci și orfani, încât această zi de pomenire era cunoscută în popor sub numele de “praznicul sfântului”. Ele au mângâiat și întărit în dreapta credință de-a lungul veacurilor pe mulți credincioși moldoveni, ca și moaștele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Dar cinstitele sale moaște au fost pângărite și risipite prin anul 1639 de o ceată de răufăcători veniți din afara hotarelor, când a fost prădat întregul oraș Rădăuți. Peste doi ani, Dumnezeu a binecuvântat însă Țara Moldovei cu alte moaște, și anume ale Cuvioasei Parascheva, primite de domnitorul Vasile Lupu de la Patriarhia din Constantinopol.
– Pe 1 iulie se face mare pelerinaj la sfintele moaște, la Rădăuți, la Sf. Mănăstire Bogdana se aude toaca și clopotele bătând…
În ședința sinodală din 20 iunie 1992 s-a hotărât canonizarea sa oficială, ceea ce s-a și făcut, în ziua următore în biserica Sfântul Spiridon Nou din București. Prăznuirea lui se va face în fiecare an la 1 iulie.”
“În nevoințe duhovnicești toată viața ai petrecut-o și primind harul preoției cu smerenie și cu frică de Dumnezeu ai slujit Biserica lui Hristos. Pe Acesta roagă-L să mântuiască sufletele noastre”. (Troparul sfântului, glasul 8 ).
(Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu – ”Sfinți daco-romani și români”, Editura Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, Iași, 1994)
Din soborul vrednicilor ierarhi, călugări și creștini îmbunătățiți ai Bisericii noastre, pe care i-a odrăslit bătrâna Moldovă în ceata celor care prin faptă și cuvânt au îmbogățit spiritualitatea românească se numără și Sf. Ierarh Leontie de la Rădăuți.
Avem multe îndatoriri față de trecutul din care ne vorbește sufletul luminat al Sf. Ierarh Leontie, dar una din cele dintâi este cunoașterea și meditarea la faptele nemuritoare al Sfântului.
Pomenirea Sf. Ierarh Leontie, în fiecare an la început de iulie, ne dă prilej minunat să trăim comuniunea frumuseților credinței noastre ortodoxe, să ne înnoim evlavia unii de la alții, să ne mângâiem auzul cu armonia cântărilor dumnezeiești și să primim în cămara inimii noastre pe Însuși Mântuitorul Iisus Hristos la Dumnezeiasca Împărtășanie.
Pe 1 iulie se face mare pelerinaj la sfintele moaște, la Rădăuți, la Sf. Mănăstire Bogdana se aude toaca și clopotele bătând…
– Cântare Sfântului Ierarh Leontie de la Rădăuți
Pe ierarhul lui Hristos
Pe Sfântul Leontie
Pe îngerul cel pământesc
Și omul cel ceresc
Să-l lăudăm.
Pe frumusețea ierarhilor
Și slava prea cuvioșilor
Privighetoarea pustiului
Și fala Rădăuților
Să o cinstim.
Fierbinte rugătorule
Nu înceta rugându-te
Pentru cei ce te cinstesc
Și cu cântări duhovnicești
Te fericesc.
Bucură-te, Părintele
Celor orfani și celor goi
Văduvelor toiag
Și sprijin celor fără de ajutor
Bucură-te!
Izvor nesecat de vindecări
Sfintele tale moaște sunt
Celor ce cu credință vin
Și se închină lor zicând
Bucură-te!
Pe sfeșnicul cel prea luminos
Pe fiul cel cu bun miros
Al Bucovinei sfânt odor
Să-l lăudăm, zicând
Bucură-te!
Pe alinarea celor scârbiți
Pe îndreptătorul celor greșiți
Pe pierzătorul demonilor
Să-l lăudăm și să-i cântăm
Bucură-te!
Pe fluierul dumnezeiesc
Pe porumbelul Domnului
Pe alăuta cea cerească
Pe Sfântul arhiereilor
Să-l lăudăm.
Bucură-te mărgăritar
Bucură-te pastorule
Minte cerească
Și înainte-văzătoare
Bucură-te.
Ostașule al lui Hristos
Cu cerești daruri înarmat
Vinul cel bun mirositor
Doctor grabnic al tuturor
Bucură-te!
Ajută-ne și nu lăsa
Să rătăcească turma ta
Care cu dragoste-ți cântăm
Sfinte Ierarh Leontie
Bucură-te!
(Versuri culese de pe CD-ul Sfinte Moaște Făcătoare de Minuni (a se vedea cântarea din Generic – 02 martie 2003 când au fost puse în raclă primele 33 de sfinte moaște) ce se află la Sfânta Biserică de la Spitalul Județean „Sf. Ioan cel Nou” de la Suceava)