Astăzi săvârșim pomenirea Sfântului Ierarh Andrei, arhiepiscopul Cretei, cunoscut și cu numele de Andrei Criteanul (sec. VII-VIII). Până la vârsta de 7 ani nu a vorbit deloc, dar după ce s-a împărtășit cu Trupul și Sângele Domnului, a primit darul vorbirii. Dat de părinții săi, iubitori de Dumnezeu, la învățătură încă de la o vârstă fragedă, Sfântul Andrei, datorită inteligenței și cunoștințelor sale, a fost luat ucenic de patriarhul Teodor al Ierusalimului, devenind mai târziu diaconul său. Convocându-se cel de-al VI-lea Sinod Ecumenic, patriarhul Teodor l-a trimis la sinod pe diaconul Andrei cu mărturisirea de credință a Bisericii din Ierusalim. Datorită bunătății sale, Sfântul Andrei a fost pus să aibă grijă de săracii Bisericii, iar peste puțin timp a fost hirotonit episcop al Cretei. A lăsat numeroase scrieri în proză și versuri, iar cea mai importantă operă a sa este Canonul cel Mare, care se citește în săptămâna a V-a din Postul cel Mare. „Noul David” și-a dat obștescul sfârșit pe insula Mitilene. Sfântul Andrei Criteanul nu trebuie confundat cu Sfântul Andrei cel din Creta sau „Calivitul”, prăznuit pe 17 octombrie. Tot astăzi se mai face pomenirea Cuvioasei Marta, mama Sfântului Simion, din Muntele Minunat (sec. IV).
(I. Bușagă)