Sfânta Teodora de la Sihla

Sfânta Teodora s-a născut în satul Vânători-Neamț, având părinți credincioși și iubitori de Dumnezeu. Copil fiind, Teodora era o fetiță cuminte, care mergea cu drag la biserică. Ea era bună cu toate viețuitoarele și iubea mult natura. Împreună cu sora ei mai mică avea grijă de oițele părinților. Cea mai mare bucurie o avea Teodora atunci când părinții o luau cu ei în pelerinaj la schiturile și mănăstirile din împrejurimi.
Viața de familie
Trecând anii, mulți pețitori au venit la părinții Teodorei, cu gând să o ia de soție, căci avea foarte multe calități. Deși ar fi dorit să se călugărească, după multă chibzuință, Teodora a acceptat să se căsătorească cu un tânăr evlavios, pentru a nu mâhni mai mult pe părinții săi îndurerați de moartea surioarei celei mici. Teodora a păstrat în continuare rânduiala creștină: se ruga mult dimineața și seara, se mai ruga înainte și după masă și înainte de orice lucrare. Era blândă și cumpătată, dar și milostivă cu săracii. Cum auzea de copii orfani sau săraci, se grăbea să le dăruiască ceva de mâncare. Anii trecură și, neavând urmași, Teodora se învoi cu soțul ei să meargă la mănăstire.
Viața de mănăstire
Sfânta Teodora a mers la Mănăstirea Vărzărești, în Munții Buzăului, iar soțul ei a intrat la Mănăstirea Poiana Mărului.
Deprinsă din copilărie cu rugăciunea, Sfânta se ruga acum zi de zi, noapte de noapte. Ea făcea și ascultările pe care i le cerea maica stareță: broda sau cosea, făcea curățenie, ajuta la trapeză.
După câțiva ani, năvălind turcii în părțile Buzăului, au dat foc Schitului Vărzărești. Atunci, toate surorile din obște s-au risipit în pădurile din partea locului, așteptând să treacă primejdia. La fel a făcut și Cuvioasa Teodora, care s-a retras în munți împreună cu stareța ei, pe nume Paisia, a cărei ucenică era.
Acolo se nevoiau singure, în post și rugăciune, acoperite de mâna lui Dumnezeu. Nu după multă vreme, stareța Paisia a trecut la Domnul.
După zece ani, cuvioasa s-a întors în ținuturile natale. Luând binecuvântare, ea a fost sfătuită să-l caute pe părintele sihastru Pavel, pentru a primi îndrumare în viața duhovnicească.
În pustie
Cuvioasa Teodora l-a găsit pe bătrânul sihastru în apropiere de coliba sa din pădure. Acesta a înțeles râvna sfintei și iubirea ei pentru Dumnezeu și a primit să îi fie duhovnic. A îndrumat-o să viețuiască în pustie, dar a sfătuit-o să intre la o mănăstire de călugărițe dacă nu va rezista la frigul iernii și la ispite. Bătrânul sihastru i-a dăruit apoi coliba sa și s-a retras în pădure, căutând alt adăpost. Sfânta Teodora a rămas în pădure cu animalele, cu păsările, cu florile. Părintele Pavel venea și o cerceta, o spovedea și o împărtășea, aducându-i adeseori și pesmeți de la mănăstire.
Odată, năvălind turcii, la rugăciunea sfintei, stânca peșterii s-a crăpat și sfânta a intrat acolo, scăpând astfel nevătămată.
Sfârșitul minunat
Viața pământească a Cuvioasei Teodora se apropia de sfârșit, iar Dumnezeu i-a descoperit aceasta. De la o vreme, starețul Schitului Sihăstria a observat cum vin păsărele și iau bucăți de la trapeza mănăstirii și apoi zboară spre Sihla. Aceasta repetându-se zilnic, starețul a trimis doi călugări să urmărească păsările pentru a afla ce se întâmplă.
După un drum greu, cei doi călugări au ajuns aproape de peșteră. Simțindu-le prezența, cuvioasa i-a rugat de departe să îi arunce un veșmânt pentru că haina ei se rupsese din pricina folosirii ei îndelungate.
Apoi le-a spus să îl roage pe stareț să-i trimită dimineață pe părintele Antonie și pe ierodiaconul Lavrentie cu Sfânta Împărtășanie. Sfânta știa că mai are puțin de trăit pe pământ și dorea să se împărtășească.
Cei doi monahi au rămas uimiți de faptul că ea știa numele celor din mănăstirea lor și și-au dat seama că au în fața lor o sfântă. Au mers apoi grăbiți la schit pentru a spune toate acestea. A doua zi, călugării s-au îndreptat spre peșteră.
În fața părintelui Antonie, Cuvioasa Teodora și-a mărturisit toate păcatele, primind apoi Sfânta Împărtășanie. La rugămințile monahilor, sfânta și-a descoperit viața și timpul petrecut în acele ținuturi.
(Sursa: Ziarul Lumina)