Sfânta Mare Mucenică Hristina locuia în cetatea Tirului, pe vremea împăratului Septimiu Sever (193-211), fiind fiica generalului Urban. Cu toate că tatăl ei i-a dăruit cel mai înalt turn al palatului său unde a așezat idoli din argint și din aur ca să slujească lor, Hristina a sfărâmat idolii dăruind bogățiile de aur și de argint celor săraci. Când tatăl ei a aflat aceste lucruri a supus-o la tot felul de chinuri, ținând-o în temniță, fără mâncare, însă un înger al Domnului o hrănea. A fost aruncată în mare și, primind botezul creștin, a fost scăpată de un înger. În locul lui Urban a venit dregătorul Dion, care a chemat-o pe Hristina la judecată, iar ea mărturisind pe Hristos a fost bătută cumplit, atrăgând pe mulți la credința creștină. Și Iulian, care i-a urmat lui Dion, a chinuit-o, aruncând-o într-un cuptor cu foc, dar a rămas nevătămată. Sfânta Hristina a primit cununa muceniciei fiind împunsă cu sulițele.
(Diac. George Aniculoaie)






