Sfânta Mare Muceniță Eufimia

În zilele împăraților Marcian și Pulheria s-a făcut la Calcedon Sinod Mare (451) la care au participat 630 de Sfinți Părinți din toată lumea. Ei au osândit erezia lui Dioscor și Eutihie, care spuneau că Hristos a avut o singură fire și o lucrare, nu două firi: dumnezeiască și omenească. Astăzi pomenim minunea care s-a făcut de cinstitele moaște ale Sfintei Mucenițe Eufimia în vremea acestui al 4-lea Sinod Ecumenic. Atunci, Sfinții Părinți au zis ereticilor să își scrie într-o carte mărturisirea lor de credință, care urma să fie pusă în racla Sfintei Mucenițe Eufimia, alături de mărturisirea de credință a dreptcredincioșilor. Și pecetluind racla cu pecete împărătească, au pus păzitori, iar după trei zile de post și rugăciune, deschizând racla, au găsit scrierea Sfinților Părinți în mâna dreaptă a sfintei, iar pe aceea a ereticilor la picioarele ei. Sfânta Eufimia s-a născut la Calcedon, în ținutul Bitiniei, și a primit cununa muceniciei în anul 307. Era o tânără fecioară care își închinase viața lui Hristos. Deci, pârâtă fiind că este creștină, a fost supusă la multe chinuri, iar mai apoi a fost arsă de vie. Biserica o cinstește atât la 11 iulie, când sfintele ei moaște au făcut această minune, cât și la 16 septembrie, ziua ei de mucenicească pătimire.
(Ziarul Lumina)