Sfânta Împărtășanie

Există o lege care nu are nume, și care este a lui Hristos, care ne unește pe toți. Nu poți vedea în privirea unui om că-i sincer cu tine? Imediat se vede. Acestea sunt mari daruri pe care le are ființa omenească, de percepere în timp, în spațiu. Așa și în sufletele altora. Nu face pe proorocul, dar se simte lucrul acesta. Pentru că este omul lui Dumnezeu, și acela te atrage cu blândețea lui. Îl are pe Hristos cu el. Rațional n-avem cum să răspundem, decât că se simte. Ființa omenească e mult mai frumos complicată în ce privește relația cu marile adevăruri. Un mare adevăr este și cu cei cu care trăiești aicea și îi simți. Noi simțim când cineva nu este după Dumnezeu și îl ocolim. Omul are o înțelepciune mai mare decât animalele, care au o inteligență instinctuală, un suflet instinctual, și nu au conștiință. Noi, care suntem după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, simțim cine este omul lui Dumnezeu.
Viața duhovnicească a preotului liturghisitor își pune amprenta asupra deschiderii credincioșilor de a primi Sfânta Împărtășanie
Duhovnicul joacă un rol de cer pe pământ. La el trebuie mers ca să primești tot ce ți-a dat Dumnezeu pentru a ajunge la Dumnezeu. Și acesta este foarte accesibil. Nu e înger; e cu haine ca tine, cu ochi ca tine, cu nume ca tine, cu părinți, cu nași. Dar are puterea aceasta de a te dezlega, a te ierta, a te convinge. Dacă nu și nu și nu,
să-ți fie ție ca un păgân și vameș, zice Mântuitorul. Aceea-i altceva. Sigur că își pune amprenta.
Un duhovnic vede foarte multe. „Vin foarte mulți și, dacă nu-i ajuți puțin… Ei, ce-ai mai făcut? Păi n-am făcut nimic, părinte. Păi de ce-ai venit la mine? Păi să vedeți… Și atunci îmi dau seama și trebuie să încep cu întrebări. Acesta-i un moment mare. Nu-i un simplu dialog. E o discuție în fața lui Dumnezeu. Mă împrietenesc cu el ca să-l fac să spună tot. Că sunt păcate ascunse, grele de tot. Sigur că-și pune. Și atunci zice: De-aia am venit eu la dumneavoastră…”spunea un preot la un interviu.
Cuvântul “euharistie” înseamnă mulțumire
Până acum s-a vorbit de mulțumirea aceasta, pentru că „această sfântă ființă omenească are putința de a discerne marele adevăr, marile lucruri, și simte că este în slujba lui Dumnezeu”. Mai ales duhovnicul. Cum le spune preotul: “Măi, vom fi la Judecată împreună. Să nu ascunzi ceva, să nu faci ceva. Nu se teme de Dumnezeu, se teme de tine că i-ai spus acuma să nu facă cutare lucru, că vei fi de față la Judecată. Sigur că are o mare influență asupra lor și o mare putere de a pricepe dacă este sincer sau nu”.(www.crestinsim-ortodox.ro)