Sf. Mc. Nicandru și Marcian. Aducerea moaștelor Sf. Mare Mc. Teodor Stratilat

Sfinții Nicandru și Marcian erau ostași în armata romană de la Dunăre și își îndeplineau slujirea ostășească în cetatea Durostorum (astăzi Silistra), pe vremea împăratului Dioclețian (284‑305). În acea vreme, în cetățile de la Dunăre a venit cezarul Maximian Galeriu, care a îndepărtat pe toți ostașii creștini din armata romană, arestându‑i și persecutându‑i până la moarte. Pentru că Sfinții ostași Nicandru și Marcian au mărturisit împreună cu alți trei ostași: Pasicrat, Valention, Isihie, și cu veteranul Iuliu că sunt creștini, au fost aruncați în închisoare. Apoi, au fost cercetați și siliți să se lepede de Hristos, dar ei, nevrând să apostazieze, au fost bătuți și chinuiți în multe feluri. Văzând împăratul că nu‑i poate îndupleca să se închine zeilor, a poruncit să se taie capetele Sfinților Nicandu și Marcian la 8 iunie. Și așa acești sfinți au primit de la Hristos‑Domnul cununa muceniciei. Astăzi facem pomenirea aducerii cinstitelor moaște ale Sfântului Mare Mucenic Teodor Stratilat. El a pătimit pentru Hristos pe vremea păgânului împărat Liciniu (308‑324) în cetatea Iraclia (Heracleea Pontului), unde sfântul era dregător. Sfârșitul său mucenicesc a fost la data de 8 a lunii februarie a anului 319. Astăzi cinstim aducerea moaștelor sale din Iraclia, în patria sa, adică în Evhaita. Căci așa i‑a poruncit Sfântul Teodor slugii sale, Uar: „Trupul meu să‑l duci în Evhaita, în țara strămoșilor mei”.
(Arhid. Ștefan Sfarghie, Ziarul Lumina)