18 martie

Sf. Ier. Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului



Sf. Ier. Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului
Sf. Ier. Chiril, Arhiepiscopul Ierusalimului

Sfântul Chiril (†386) era din părțile Ierusalimului și s-a născut pe vremea împăratului Constantin cel Mare din părinți creștini. Avea 12 ani în timpul primului Sinod Ecumenic de la Niceea din anul 325. În acele vremuri, în Ierusalim se descopereau locul Golgotei și lemnul Sfintei Cruci, iar din porunca împăratului se construia Biserica Sfântului Mormânt și Biserica Învierii. În Biserica Învierii a slujit Sfântul Chiril în tinerețe și tot în această biserică a rostit celebrele Cateheze sau Cuvântări, pregătind pentru botez pe cei care doreau să devină creștini. Către anul 350, murind episcopul său Maxim, Sfântul Chiril a fost ales Episcop al Sfintei Cetăți. În anul următor, a avut loc arătarea semnului Sfintei Cruci pe cerul Ierusalimului, iar sfântul l-a înștiințat amănunțit despre aceasta pe împăratul Constanțiu. Au început apoi zile grele pentru Biserica lui Hristos, iar împărații arieni, Constanțiu și Valens, împreună cu episcopii arieni, au reușit să-l scoată de două ori din scaun pe Sfântul Chiril, apărătorul dogmelor apostolești. După mai bine de 16 ani de surghiun, spre sfârșitul vieții, Sfântul Chiril s-a întors în episcopia sa. Păstorindu-și cu dragoste turma cea cuvântătoare și lăsând Bisericii zestrea celor 24 de Cateheze, precum și pilda vieții lui, a adormit în Domnul, după ce luase parte la Sinodul al 2-lea Ecumenic de la Constantinopol din anul 381.
(Arhid. Ștefan Sfarghie, Ziarul Lumina)



Recomandări

Simpozionul Național de Studii Canonice „Tradiție și actualitate: Studiul Sfintelor Canoane în Ortodoxia românească în cei 100 de ani de Patriarhat (1925-2025)”

Simpozionul Național de Studii Canonice „Tradiție și actualitate: Studiul Sfintelor Canoane în Ortodoxia românească în cei 100 de ani de Patriarhat (1925-2025)”
Simpozionul Național de Studii Canonice „Tradiție și actualitate: Studiul Sfintelor Canoane în Ortodoxia românească în cei 100 de ani de Patriarhat (1925-2025)”

Mănăstirea Domnească Sfântul Procopie de la Bădeuți – ctitorie a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt

Mănăstirea Domnească Sfântul Procopie de la Bădeuți – ctitorie a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt
Mănăstirea Domnească Sfântul Procopie de la Bădeuți – ctitorie a Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt