Curtea Constituțională va lua în discuție, în 22 decembrie, sesizările cu privire la Legea educației pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului.
Sesizările au fost formulate, miercuri, pe de o parte de deputații PSD și PNL, iar pe de altă parte, de președintele Senatului, Mircea Geoană.
În sesizare, deputații PSD și PNL invocă încălcarea dispozițiilor articolului 1, alineatele 4 și 5 din Constituție, coroborate cu dispozițiile articolului 61, alineat 1, și ale articolului 114 din același act fundamental.
Semnatarii consideră că Legea educației este viciată de neconstituționalitate în ansamblu, adoptarea acesteia fiind realizată cu încălcarea normelor constituționale referitoare la procedura de legiferare prin asumarea răspunderii de către Guvern.
PNL și PSD afirmă că prin angarea răspunderii Guvernului a fost ocolită procedura de legiferare consacrată de Constituție, în condițițiile în care un proiect similar se află în dezbatere la Senat.
Semnatarii invocă și faptul că Legea pentru care Guvernul și-a angajat răspunderea se va aplica din următorul an școlar, condiția urgenței adoptării invocată prin procedura de angajare nesubzistând.
„Nu există, prin urmare, nicio dovadă a vreunui blocaj sau a unei inactivități parlamentare, cu referire la proiectul de lege în discuție. (…) Noi, semnatarii acestei sesizări solicităm Curții Constituționale să constate că demersul Guvernului de a-și angaja răspunderea pentru adoptarea aceleiași Legi a Educației Naționale este neconstituțional, deoarece Deciziile Curții Constituționale au putere obligatorie, inclusiv asupra Guvernului și Parlamentului. De fapt, guvernul dorește să se substituie în activitatea de legiferare a Parlamentului, fapt inadmisibil, văzând dispozițiile art. 61 (1) din Constituție”, se arată în sesizarea PSD și PNL.
Deputații opoziției invocă mai multe articole din lege care ar încălca prevederile Constituției, majoritatea referindu-se la învățământul în limbile minorităților naționale, la autonomia universitară, la incompatibilitățile impuse rectorilor și la modul de reglementare a patrimoniului unităților de învățământ particular și confesional, despre care semnatarii afirmă că ar institui o naționalizare.
În sesizarea înaintată de Mircea Geoană, președintele Senatului susține că procedura de adoptare a acesteia a fost neconstituțională.
Președintele Senatului acuză faptul că Legea educației naționale a fost considerată adoptată în pofida faptului că acest proiect de lege a fost restituit Guvernului pe data de 30 noiembrie, în urma deciziei Birourilor Permanente Reunite.
Mircea Geoană invocă și decizia plenului reuit al Camerei Deputaților și Senatului din data de 14 decembrie 2010, de a considera legea menționată ca fiind adoptată prin procedura angajării răspunderii, argumentând că astfel legea se plasează în afara oricăror reguli procedurale constituționale și regulamentare, iar în mod special să află în afara regulilor constituționale prevăzute în ceea ce privește angajarea răspunderii Guvernului.
Președintele Senatului argumentează în sesizarea sa că, prin deciziile sale anterioare, Curtea Constituțională a statuat cât se poate de clar faptul că Guvernul nu poate să folosească procedura angajării răspunderii ori de câtre ori constată că Parlamentul nu dezbate ori nu adoptă un proiect de lege pe cât de repede și-ar dori acesta, ori când constată că dezbaterile din Legislativ converg către o direcție nedorită de către Executiv.
În ceea ce privește Legea educației aflată în dezbatere parlamentară la Senat, Mircea Geoană subliniază că această lege își continuă traseul legislativ, în acest moment actul normativ aflându-se din nou în dezbaterea Comisiei de învățământ din Senat, unde a fost retrimisă de către plen la propunerea reprezentanților Guvernului.
