Sesizarea lui Iohannis pe Legea pentru semnalizarea radarelor poliției, admisă parțial de CCR

Curtea Constituțională a României (CCR) a admis parțial, marți, sesizarea președintelui Klaus Iohannis pe legea privind presemnalizarea prin panouri a mașinilor de poliție cu radar, șeful statului considerând, printre altele, că prevederile nu au rolul de a duce la îmbunătățirea siguranței rutiere.”Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea art.109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice, obiecție formulată de Președintele României”, se arată pe ordinea de zi a ședinței de marți a CCR, publicată pe site-ul instituției.Dezbaterea asupra acestei obiecții a fost amânată de mai multe ori de către judecătorii Curții Constituționale.Pe 27 iulie, președintele Klaus Iohannis a depus la Curtea Constituțională o sesizare de neconstituționalitate pe Legea privind presemnalizarea prin panouri a mașinilor de poliție cu radar, adoptată de Parlament, a transmis Administrația Prezidențială într-un comunicat de presă.”Referitor la prevederea potrivit căreia „dispozitivele destinate măsurării vitezei se instalează exclusiv pe autovehicule care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere și care sunt poziționate vizibil. Dispozitivele mobile, de tip pistol, destinate măsurării vitezei se utilizează la o distanță maximă de 10 metri de autovehiculele care prezintă înscrisurile și însemnele distinctive ale poliției rutiere. Se interzice utilizarea dispozitivelor de măsurare a vitezei din autovehicule care nu prezintă înscrisurile și însemnele distinctive, de către polițiști care nu poartă uniforme, cu înscrisuri și însemne distinctive”. De asemenea, alin. (6) din același articol al legii criticate dispune obligativitatea presemnalizării dispozitivelor radar utilizate în mod staționar, prin panouri de atenționare, instalate pe sensul de mers la o distanță de 500 – 1000 m în localitate, respectiv de 2.000 – 4.000 m în afara localităților”, arată Klaus Iohannis în sesizare, susținând că prevederile sunt neclare.Astfel, transmite președintele, din formulare nu se înțelege clar dacă poziționarea vizibilă se referă la autovehicule, la înscrisurile sau la însemnele distinctive ale poliției rutiere.În plus, consideră Klaus Iohahnis, această soluție legislativă se îndepărtează de la scopul instituirii normei, respectiv acela de a conduce la îmbunătățirea siguranței rutiere.Pe 5 iulie, proiectul deputatului PNL, Florin Roman, potrivit căruia prezența mașinilor de poliție cu radar va trebui presemnalizată prin panouri la o distanță de 500 – 1000 m în localitate, respectiv de 2.000 – 4.000 m în afara localităților, a fost adoptat de către Camera Deputaților, în calitate de for decizional. Panoul care va atenționa existența mașinilor cu radare vor trebui montate de administratorii drumurilor, la cererea polițistului.Alte schimbări arată că mașinile de poliție trebuie să aibă la vedere inscripționate pe mașini semnele Poliției Rutiere, dar și că dispozitivele radar de tip pistol nu vor mai putea fi folosite la mai mult de zece metri de mașina de poliție.Grupul Polițiștilor Rutieri i-a transmis o scrisoare deschisă președintelui, prin care i-au solicitat să nu promulge modificările OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice care face referire la semnalizarea radarelor și spun că, dacă această lege va fi adoptată, vor muri peste 2.000 de persoane în 2019. Totodată, nu este clar dacă vizibilitatea trebuie raportată în vreun fel la distanțele de 500 și 1.000 de metri în cazul amplasării dispozitivelor radar în localități, respectiv la distanțe între 2.000 și 4.000 de metri în cazul amplasării dispozitivelor în afara localităților.