Sesizare penală făcută de Garda Forestieră pentru distrugerea pădurii comunei Straja

O situație mai puțin obișnuită se înregistrează în zona de munte a județului Suceava, la Straja, unde pădurea primăriei acestei localități este lăsată pradă atacului gândacului de scoarță, fiind astfel condamnată la dispariție.
Tocmai de aceea, pentru prima dată, Garda Forestieră Suceava a făcut o sesizare penală pentru „distrugerea pădurii”, urmând ca instanțele să dispună deschiderea unui dosar penal in rem, de cercetare a faptelor, iar apoi de depistare a vinovaților.
„Am formulat pentru prima dată o sesizare penală pentru distrugerea pădurii comunei Straja deoarece s-a tergiversat o perioadă foarte mare de timp punerea în valoare și evacuarea materialului lemnos infestat cu ipide, ceea ce a generat propagarea acestei infestări la scară mai mare”, a declarat inspectorul-șef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Gășpărel.
Pădurea comunei Straja se află în administrarea Ocolului Silvic Falcău, dar cercetarea va viza inclusiv agentul economic care avea sarcina de a exploata partizile afectate de atacul gândacului de scoarță.
În total, peste 300 de hectare de pădure au fost expuse riscului de distrugere.
„Prin faptul că menții în fondul forestier masă lemnoasă infestată nu faci decât ca infestarea să se extindă. Ca măsură de protecție, tot ce este lemn infestat trebuie cât mai rapid doborât, cojit și eventual scos din pădure. Dacă aceste lucrări le faci permanent cu întârziere, te poți trezi în câțiva ani că nu mai ai deloc pădure, deși, în condiții normale, ar fi trebuit să mai supraviețuiască 30-40 de ani”, a adăugat șeful Gărzii Forestiere Suceava, care a înaintat sesizarea penală de cercetare a faptelor de care se fac vinovate anumite persoane.
O evaluare exactă a pagubelor produse până acum nu există, aceasta urmând să fie făcută odată cu demararea cercetărilor penale.
„Au fost partizi care trebuiau exploatate, s-a tergiversat din cauza unor divergențe pe plan local, s-au făcut reclamații atât din partea primăriei către operatorul economic, cât și invers. Problema este că din cauza acestor divergențe au apărut repercusiuni asupra pădurii. În continuare sunt foarte mulți arbori infestați acolo”, a mai spus Mihai Gășpărel.
Infestarea arborilor cu ipide a fost semnalată în toamnă, când a și fost demarată extragerea arborilor afectați, dar lucrările au bătut apoi pasul pe loc, în ciuda prevederilor clare ce impun o intervenție cât mai rapidă, pentru limitarea pagubelor.
Larvele gândacului Ips typographus sau ale temutului Ips duplicatus trăiesc sub scoarța molizilor și distrug canalele pe care seva este transmisă în copac. De aceea, arborele se usucă în ritm rapid, „din picioare”.